medicamentele prescrise (lichide, pudre, unguente, alifii, mixturi, plasturi, patch-uri)
mănuşi de unică folosință
comprese, tampoane, spatulă
pense porttampon, spatulă
material pentru protecţia patului
tavă sau carucior pentru medicamente

Pregătirea pacientului

a) psihică:

informaţi pacientul asupra efectului medicamentului
explicaţi pacientului metodele de administrare a medicamentelor: badijonare, pudraj, comprese medicamentoase
informaţi pacientul asupra senzaţiilor pe care le poate avea
informaţi asupra eventualelor alergii

b) fizică:

asiguraţi poziţia adecvată în funcţie de zona pe care urmează să se aplice medicamentul
sfătuiţi pacientul să stea relaxat

Tehnica administrării medicamentelor pe tegumente

Pregătiţi materialele pe o tavă sau un cărucior
Verificaţi recomandarea medicală
Identificaţi pacientul; identificaţi eventualele leziuni care contraindică administrarea
Asiguraţi intimitatea
Aşezaţi pacientul în poziţie adecvată
Spălaţi mâinile
Îmbrăcaţi mănuşi de unică folosință

a) Aplicarea pe tegumente a unguentelor şi alifiilor

Scoateţi medicamentul din tub prin apăsare sau din cutie cu ajutorul spatulei
Întindeţi cu blândeţe un strat subţire cu mâna îmbrăcată în mănuşă sau cu spatulă.
Protejaţi pielea cu un pansament dacă e necesar, astfel încât medicamentul să nu fie îndepărtat
Curăţaţi suprafaţa pielii între două aplicări cu excepţia situaţiilor în care medicul recomandă astfel.

Administrarea medicamentelor pe cale vaginală

b) Aplicarea lichidelor pe tegumente

Întindeţi soluţia medicamentoasă cu ajutorul unui tampon;
Lăsaţi pielea să se usuce;
Protejaţi cu un pansament dacă soluţia folosită e colorată;
Curăţaţi suprafaţa pielii între două aplicări cu excepţia situaţiilor în care medicul recomandă altfel;

c) Aplicarea medicamentelor vasodilatatoare

Puneţi mănuşi de cauciuc pentru a preveni absorbţia medicamentelor de propriile tegumente;
Aplicaţi plasturele pe toracele anterior sau pe altă zonă a corpului indicată de medic;
Alternaţi locurile la fiecare doză medicamentoasă;

Îngrijirea pacientului

Aşezaţi pacientul în poziţie comodă
Observaţi eventualele reacţii locale
Instruiţi pacientul/familia dacă este nevoie de continuarea tratamentului la domiciliu

Reorganizarea locului de muncă

Puneţi medicamentele în locul de păstrare şi asiguraţi-vă că există condiţii adecvate;
Îndepărtaţi compresele, tampoanele folosite;
Spălaţi mâinile;
Notaţi: Data, ora, medicamentul, modul de administrare, numele asistentului medical, orice observaţie legată de starea pacientului, aspectul local al tegumentelor:

Evaluarea procedurii

Rezultate aşteptate/dorite:

Medicamentele au fost administrate fără incidente
Pacientul exprimă stare de confort, nu acuză reacţii neplăcute
Pacientul este cooperant şi demonstrează înţelegerea informaţiilor primite

Rezultate nedorite /Ce faceţi ?

Pacientul acuză senzaţii neplăcute: usturime, înţepături. Explicaţi pacientului dacă senzaţiile care fac parte din efectul medicamentelor sau anunțați medicul;
Pe suprafaţa tratată apare înroşirea sau alte semne de alergie. Observaţi starea, anunţaţi medicul şi transmiteţi informaţiile prin raportul de activitate;

Administrarea medicamentelor pe cale percutanată

Introducerea medicamentelor în organism prin fricţionare

Suprafaţa tegumentului, în care urmează să se introducă medicamentul prin fricţionare, va fi spălat cu apă caldă şi apoi bine uscată.
Medicamentul înglobat în lipoizi sub formă de alifii, uleiuri sau emulsii uleioase se aplică pe piele şi prin mişcări circulare efectuate sub o uşoară presiune, executate cu vârful degetelor sau cu toată suprafaţa palmei şi se masează.
Operaţia este terminată atunci când medicamentul dispare în aparenţă, rămânând doar un slab luciu de grăsime.
Se va avea o deosebită grijă ca alifia sau uleiul care se introduc în piele să nu ajungă în ochiul bolnavului sau al asistentului medical, deoarece pot să conţină diferite substanţe iritante.
După terminarea fricţionării, suprafaţa tratată cu substanţa grasă va fi bandajată, pentru a proteja lenjeria de corp şi pat.
Cantitatea medicamentului introdus, suprafaţa aleasă pentru tratament, ca şi întinderea acesteia, durata fricţionării, precum şi frecvenţa şi orarul tratamentului vor fi stabilite totdeauna de medic.

Administrarea cortizonului

Iontoforeza

Este introducerea medicamentelor în organism cu ajutorul curentului galvanic. Aplicată ca metodă de tratament poartă numele de ionoterapie.
Curentul galvanic atrage ionii de sens contrar polului curentului galvanic şi respinge ionii cu aceeaşi sarcină. Această din urmă proprietate creează posibilitatea de a introduce în organism ioni medicamentoşi cu scop terapeutic. Se înţelege că prin iontoforeză se pot introduce în organism numai acele substanţe medicamentoase care în soluţii se ionizează: iodul, magneziul, salicilatul de sodiu, novocaina, etc., precum şi alcaloizi ca: histamina, stricnina, etc.
Pentru introducerea ionilor metalici, în general a ionilor electropozitivi în organism, se îmbibă un electrod activ cu soluţia medicamentoasă şi se leagă de polul pozitiv al generatorului de curent continu. În cazul ionilor metaloidici, în general electronegativi, electrodul activ îmbibat în soluţia medicamentoasă se leagă de polul negativ al generatorului. Pentru introducerea substanţelor alcaloide se va utiliza ca pol activ totdeauna electrodul pozitiv.
Polul activ sau straturile de tifon îmbibate în substanţe medicamentoase, cu electrodul fixat deasupra, se aplică în regiunea aleasă pentru introducerea ionilor medicamentoşi. Polul opus se dă în mâna bolnavului, închizându-se astfel circuitul electric. Intensitatea curentului utilizat trebuie să fie de 20-100 mA, în funcţie de suprafaţa electrozilor.
Ionii introduşi în organism prin iontoforeză se elimină mult mai lent decât cei introduşi prin injecţii subcutanate.

Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste grilă

Referințe