Antibioticele sunt medicamente esențiale pentru tratamentul infecțiilor bacteriene. Ele au revoluționat medicina modernă, reducând semnificativ mortalitatea prin infecții severe. Totuși, utilizarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția rezistenței antimicrobiene, una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea publică actuală.
Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt substanțe naturale, semisintetice sau sintetice care:
- distrug bacteriile (efect bactericid),
sau - le opresc multiplicarea (efect bacteriostatic).
Acționează exclusiv împotriva bacteriilor.
Nu au efect în infecțiile virale (răceală, gripă, viroze digestive, COVID-19 fără suprainfecție).
Clasificarea antibioticelor
1. Beta-lactaminele (cea mai importantă categorie)
Beta-lactaminele sunt cea mai importantă și utilizată clasă de antibiotice. Au în comun inelul beta-lactamic în structură, care le conferă mecanismul de acțiune: inhibă sinteza peretelui celular bacterian, ceea ce duce la moartea bacteriei (efect bactericid).
Mecanism:
Inhibă sinteza peretelui celular bacterian, ducând la liza și moartea bacteriei.
Subgrupe:
a) Peniciline
Exemple: benzilpenicilină, ampicilină, amoxicilină, oxacilină, piperacilină.
Indicații: infecții ORL, respiratorii, urinare, cutanate, profilaxie perioperatorie.
Atenție: reacții alergice frecvente.
b) Cefalosporine
(Generațiile I–IV)
- Gen I: cefazolină
- Gen II: cefuroxim
- Gen III: ceftriaxonă
- Gen IV: cefepim
Indicații: pneumonii, infecții urinare, meningite, sepsis, infecții postoperatorii.
Cu cât generația crește, acoperirea pe Gram negativ și rezistența la beta-lactamaze sunt mai mari.
c) Carbapeneme
Ex: imipenem, meropenem, ertapenem.
Indicații: infecții severe spitalicești, bacterii multirezistente.
Se folosesc doar în situații limită.
d) Monobactami
Ex: aztreonam.
Indicații: bacili Gram negativi aerobi; utili în alergia la alte beta-lactame.
e) Beta-lactamine + inhibitori de beta-lactamază
Ex: amoxicilină + acid clavulanic, piperacilină + tazobactam.
Inhibitorii protejează antibioticul de enzimele bacteriene, crescând eficiența.
2. Macrolide
Ex: eritromicină, claritromicină, azitromicină.
Mecanism: inhibă sinteza proteică.
Indicații: infecții respiratorii, ORL, atipice, alergie la penicilină.
3. Aminoglicozide
Ex: gentamicină, amikacină, tobramicină.
Mecanism: inhibă sinteza proteică.
Indicații: infecții severe, sepsis, infecții urinare complicate.
Atenție: nefrotoxicitate, ototoxicitate. Necesită monitorizare.
4. Tetracicline
Ex: doxiciclină, tetraciclină.
Indicații: boala Lyme, acneea, infecții cu Chlamydia, Rickettsia.
Contraindicate în: sarcină, alăptare, copii < 8 ani (afectează smalțul dentar).
5. Fluorochinolone
Ex: ciprofloxacină, levofloxacină, moxifloxacină.
Mecanism: inhibă sinteza ADN.
Indicații: infecții urinare, respiratorii, digestive, osteoarticulare.
Atenție: risc de tendinite, ruptură de tendon, fototoxicitate.
6. Sulfonamide și combinații
Ex: co-trimoxazol (sulfametoxazol + trimetoprim).
Mecanism: inhibă sinteza acidului folic.
Indicații: infecții urinare, respiratorii, pneumocistoză.
7. Glicopeptide
Ex: vancomicină, teicoplanină.
Indicații: infecții cu Gram pozitivi rezistenți (MRSA).
Necesită monitorizarea nivelurilor (toxicitate renală).
8. Oxazolidinone
Ex: linezolid.
Indicații: bacterii Gram pozitive multirezistente, pneumonie severă.
Rezervate pentru cazuri selectate.
9. Lincosamide
Ex: clindamicină.
Indicații: infecții cutanate, osteoarticulare, infecții anaerobe.
10. Nitroimidazole
Ex: metronidazol.
Indicații: infecții anaerobe, infecții ginecologice, digestive.
11. Nitrofurani
Ex: nitrofurantoină.
Indicații: infecții urinare necomplicate.
3. Mecanisme de acțiune
- Inhibiția sintezei peretelui celular – beta-lactame, glicopeptide
- Inhibiția sintezei proteice – macrolide, aminoglicozide, tetracicline, lincosamide
- Inhibiția sintezei ADN/ARN – fluorochinolone, metronidazol
- Inhibiția sintezei acidului folic – sulfonamide
Când sunt indicate antibioticele?
Antibioticele se administrează doar în infecții bacteriene:
- pneumonie bacteriană
- pielonefrită
- meningită
- faringită streptococică
- infecții cutanate bacteriene
- sepsis
- infecții postoperatorii
Nu se folosesc în viroze (răceală, gripă), dureri în gât nespecifice, gastroenterite virale.
Reacții adverse
- erupții cutanate, prurit
- greață, diaree, candidoză
- hepatotoxicitate (macrolide)
- nefrotoxicitate, ototoxicitate (aminoglicozide)
- fototoxicitate, afectare tendinoasă (fluorochinolone)
- reacții alergice severe (peniciline)
Rezistența antimicrobiană
Rezistența apare atunci când bacteriile nu mai răspund la antibiotic.
Cauze:
- automedicația
- tratamente incomplete
- utilizare excesivă
- doze incorecte
- folosirea antibioticelor la viroze
Efecte:
- infecții greu de tratat
- spitalizare lungă
- costuri crescute
- risc crescut de complicații
Rolul asistentului medical în administrarea antibioticelor
Asistentul medical:
- verifică prescripția și identitatea pacientului
- administrează doza corectă la ora corectă
- respectă tehnica de administrare
- monitorizează reacțiile adverse
- raportează imediat reacțiile alergice
- educă pacientul privind:
- respectarea duratei tratamentului
- neutilizarea antibioticelor la viroze
- pericolul automedicației
Prin aplicarea tehnicilor aseptice și a igienei mâinilor, asistentul medical contribuie direct la reducerea necesității de antibiotice.
Antibioticele sunt instrumente esențiale în practica medicală, dar eficiența lor depinde de utilizarea corectă. O bună cunoaștere a clasificării, mecanismului de acțiune și riscurilor asociate este indispensabilă pentru orice asistent medical.
Ziua europeană a informării despre antibiotice
De ce utilizarea corectă a antibioticelor este responsabilitatea noastră profesională
Pe 18 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, o inițiativă a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Scopul ei este să crească nivelul de conștientizare privind utilizarea responsabilă a antibioticelor și riscul global reprezentat de rezistența antimicrobiană (AMR).
Această zi este o oportunitate esențială pentru cadrele medicale de a reaminti că antibioticele reprezintă o resursă limitată, a cărei eficiență se diminuează atunci când sunt folosite necorespunzător.
Ce este rezistența antimicrobiană?
Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile devin capabile să supraviețuiască tratamentului cu antibiotice care înainte erau eficiente.
Cauza principală: utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor.
Consecințe:
- infecțiile devin greu de tratat;
- durata spitalizării crește;
- riscul de complicații și mortalitate este mai mare;
- costurile sistemului medical cresc semnificativ.
Rezistența antimicrobiană este considerată de OMS una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice.
De ce nu funcționează antibioticele în toate bolile?
Antibioticele sunt eficiente doar împotriva bacteriilor, nu și în:
- viroze respiratorii,
- gripă,
- răceală,
- COVID-19,
- infecții fungice.
Administrarea lor în aceste situații nu aduce beneficii, dar crește riscul de rezistență.
Situații în care antibioticele sunt necesare
Antibioticele sunt indicate, conform recomandărilor medicale, în:
- infecții bacteriene severe (pneumonie, pielonefrită, septicemie);
- infecții cu risc de complicații;
- plăgi contaminate cu risc înalt;
- profilaxia anumitor intervenții chirurgicale;
- infecții confirmate bacteriologic.
Doar medicul stabilește tipul, doza și durata tratamentului.
Ce poate face fiecare dintre noi?
- Să nu administrăm antibiotice fără prescripție.
- Să nu folosim antibiotice rămase de la tratamente anterioare.
- Să respectăm durata completă a tratamentului.
- Să nu solicităm antibiotice „preventiv” pentru viroze.
- Să informăm pacienții corect, clar și constant.
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 9000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG
Infografic
