Coprocultura este o analiză de laborator efectuată pe o mostră de materii fecale. Aceasta are ca scop identificarea bacteriilor și altor organisme patogene în scaunul unei persoane. Coprocultura permite diagnosticarea rapidă și precisă a infecțiilor gastrointestinale. Prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui tratament antimicrobian.
Testul va identifica și efectua antibiograma pentru bacterii implicate în bolile diareice acute (Salmonella spp., Shigella spp., E. coli, Aeromonas spp., Plesiomonas spp., Campylobacter spp. și Yersinia enterocolitica).
Indicații
Sindromul diareic este, ca frecvenţă, al treilea sindrom întâlnit în practica medicală. Deşi majoritatea pacienţilor prezintă o infecţie autolimitantă, există şi forme severe (scaune frecvente (3-40/zi), pierderi lichidiene mari, dezechilibru hidroelectrolitic, colaps cardiovascular, deces).
Coprocultura este indicată în diagnosticul agenților patogeni din afecțiunile gastrointestinale.
Diaree persistentă, vărsăturile, durerile abdominale severe, febra și deshidratarea pot fi semne ale unei infecții gastrointestinale. În astfel de cazuri, coprocultura poate ajuta la diagnosticarea precisă și la alegerea tratamentului adecvat. După ce a fost identificată o infecție gastrointestinală, coprocultura poate fi utilizată pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului. Aceasta poate determina dacă agentul patogen a fost eliminat din organism sau dacă este încă prezent.
Rezultatele negative obținute în cazul unui sindrom diareic pot fi datorate unei infecții cu patogeni nedetectați de acest test sau unor cauze neinfecțioase, cum ar fi colita ulcerativă, boală inflamatorie intestinală sau boala Crohn.
Pregătirea pacientului
- Recoltarea probei se face în orice moment al zilei.
Specimen recoltat
- Din proba de scaun emisă spontan.
- Recipient: recipient special (coprorecoltor, recipient cu gel) care conține un mediu de transport (Cary-Blair).
Recoltare
- Recoltarea pentru examenul de coprocultură trebuie să se facă înainte de începerea unui tratament antibiotic. Pentru controlul eficientei tratamentului antibiotic, proba se recoltează după 5 zile de la ultima doza de antibiotic administrată.
- Pacientul trebuie să evite administrarea de medicamente (antibiotice, antiinflamatoare, antidiareice) sau consumul de alimente care pot influenta rezultatul coproculturii (laxative, băuturi alcoolice, alimente bogate în grasimi) cu 24-48 de ore înainte de recoltare.
- Proba de scaun se recoltează în recipient special (coprorecoltor, recipient cu gel) care conține un mediu de transport (Cary-Blair). Recoltarea se face din proba emisă spontan.
- Se alege și se ia cu lingurița coprorecoltorului o porțiune reprezentativă din scaun (cu mucozitați, striuri de sânge, consistență mai moale, etc).
- Materiile fecale recoltate se introduc în mediul de transport conținut de coprorecoltor și se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea microbilor pana la prelucrarea probei.
- Transportul probelor şi prelucrarea lor se face în maxim 1 h, dacă au fost recoltate în recipiente fără mediu de transport (cu transport la temperatura camerei), sau pot fi păstrate până la 24 h la temperatura camerei, dacă s-au recoltat în recipiente ce conţin mediu de transport Cary-Blair, ce asigură o bună viabilitate a patogenilor intestinali bacterieni.
Rezultate
Rezultatele pentru coprocultură se prezintă sub forma pozitiv/negativ şi indică agentul patologic care a provocat infecția. Rezultatul pozitiv precizează tipul patogenului care a declanșat apariția simptomelor.
În cazul în care se realizează o coprocultură cu antibiogramă, este menționat și antibioticul la care agentul patogen este sensibil. În cazul coproculturii cu antifungigramă, se menționează antifungicul la care agentul patogen este sensibil.
Rezultatul negativ este cel în care nu s-a identificat niciun agent patogen. În acest caz, este recomandată repetarea recoltării sau realizarea altor investigații pentru stabilirea etiologiei sindromului diareic.
Vezi cartea Esențiale Analize Medicale, Ghid ilustrat pentru asistenți medicali
Vezi Secțiunea Analize medicale
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro
Betty A. Forbes, Daniel F. Sahm, Alice S. Weissfeld. Gastrointestinal tract infections. In Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002; 62, 965-969.
Marian Neguţ. Diagnosticul de laborator in sindromul diareic infecţios. In Tratat de Microbiologie Clinică. Dumitru Buiuc, Marian Neguţ, Editura Medicală Romania, 1 ed. 1999, 349-386.
“What Is a Stool Culture?” WebMD, WebMD, 14 Mar. 2017, www.webmd.com
“How Should I Collect and Store a Poo (Stool) Sample?” NHS Choices. 2022, www.nhs.uk
Practitioners, The Royal Australian College of general. “Stool Culture.” Australian Family Physician, www.racgp.org.au/afp/2012/october/stool-culture
“Stool Culture.” Testing.com, 24 Mar. 2021, www.testing.com/tests/stool-culture/
“Stool Culture.” Pathologytestsexplained.org.au, 2021, pathologytestsexplained.org.au/learning/test-index/stool-culture
