Amilaza este o enzimă digestivă care rupe amidonul și glicogenul în molecule mai mici de glucide, ușor de utilizat în digestie. Este produsă în principal de pancreas și glandele salivare; de aceea se întâlnește în salivă, secreția pancreatică, sânge și urină. În practica medicală, termenul apare frecvent la interpretarea analizelor de laborator, mai ales când se suspectează pancreatită acută, obstrucție a canalului pancreatic, parotidită sau alte afecțiuni ale glandelor salivare.
Creșterea amilazei serice poate apărea în pancreatită acută, traumatisme abdominale, litiază biliară cu afectare pancreatică, perforații digestive, insuficiență renală sau inflamații ale glandelor salivare. Valoarea nu se interpretează singură: lipaza, durerea abdominală tipică, greața, vărsăturile, febra, ecografia sau CT-ul orientează diagnosticul. O amilază normală nu exclude întotdeauna o suferință pancreatică, mai ales dacă recoltarea este tardivă sau tabloul clinic este atipic.
Pentru asistentul medical, recoltarea corectă și corelarea cu simptomele sunt importante. Se notează momentul durerii abdominale, consumul de alcool, vărsăturile, medicamentele administrate și eventualele intervenții digestive recente. La pacientul cu suspiciune de pancreatită se urmăresc durerea epigastrică iradiată posterior, distensia abdominală, pulsul, tensiunea, temperatura, diureza și semnele de deshidratare. Se anunță rapid medicul dacă apar hipotensiune, confuzie, oligurie, durere intensă persistentă sau vărsături repetate.