AMILAZEMIE desemnează concentrația amilazei în sânge. Amilaza este o enzimă produsă în principal de pancreas și glandele salivare, implicată în digestia glucidelor. Valoarea ei este cerută mai ales când există suspiciune de afectare pancreatică, dar poate fi modificată și în boli salivare, insuficiență renală, unele afecțiuni abdominale sau după anumite medicamente.
O amilazemie crescută nu stabilește singură diagnosticul de pancreatită. Interpretarea se face împreună cu durerea abdominală, greața, vărsăturile, febra, lipaza, hemoleucograma, funcția renală și investigațiile imagistice indicate. Există și situații în care amilaza este normală deși pacientul are suferință pancreatică, de aceea contextul clinic rămâne esențial.
În îngrijiri sunt importante recoltarea corectă, identificarea pacientului, trimiterea probei conform procedurii și notarea momentului recoltării față de debutul simptomelor. Asistentul urmărește durerea, vărsăturile, hidratarea, diureza și semnele de agravare, apoi raportează modificările. Termenul se poate confunda cu amilazuria, care se referă la amilaza urinară, sau cu lipazemia, analiză mai specifică pentru pancreas în multe contexte.