Analgezia epidurală este o metodă de control al durerii prin introducerea unui cateter în spațiul epidural, în jurul durei mater, prin care se administrează anestezice locale, opioide sau combinații în doze controlate. Este utilizată frecvent în travaliu, după intervenții chirurgicale abdominale, toracice sau ortopedice și uneori în dureri acute severe. Scopul este reducerea durerii fără pierderea completă a stării de conștiență, cu menținerea unei monitorizări atente a funcțiilor vitale.
Efectul apare prin blocarea transmiterii impulsurilor dureroase la nivelul rădăcinilor nervoase. Pacientul poate simți amorțeală, căldură sau slăbiciune la nivelul membrelor inferioare, în funcție de doză și nivelul cateterului. Complicațiile posibile includ hipotensiune, prurit, greață, retenție urinară, bloc motor prea intens, cefalee postpuncție durală, infecție locală sau, rar, hematom epidural. De aceea se urmăresc tensiunea arterială, pulsul, nivelul durerii, sensibilitatea, mobilitatea și starea locului de inserție.
Rolul asistentului medical este esențial în supravegherea pacientului cu cateter epidural. Se verifică fixarea cateterului, integritatea pansamentului, setările pompei, permeabilitatea tubulaturii și apariția scurgerilor. Se evaluează durerea cu o scală clară, se observă respirația la opioide, diureza în caz de retenție urinară și capacitatea de mobilizare conform indicațiilor. Se anunță rapid medicul la hipotensiune importantă, somnolență excesivă, dificultăți respiratorii, febră, durere de spate intensă, deficit motor nou sau amorțeală care urcă spre torace.