Angiomatoza reprezintă apariția multiplă, extinsă sau difuză a unor proliferări vasculare, formate din vase de sânge sau, uneori, din vase limfatice. Spre deosebire de un angiom izolat, angiomatoza implică mai multe leziuni sau un teritoriu mai larg. Poate fi congenitală, asociată unor sindroame vasculare, sau dobândită în anumite boli infecțioase ori proliferative. Leziunile pot fi superficiale, vizibile pe piele ca pete roșii-violacee, noduli sau plăci, dar pot exista și în țesuturi profunde, ficat, os, sistem nervos sau mucoase.
Manifestările depind de localizare și de dimensiunea formațiunilor vasculare. La nivel cutanat pot apărea sângerări ușoare, ulcerații sau disconfort local. În organe, angiomatoza poate produce durere, compresie, anemie prin sângerare cronică sau disfuncție a organului afectat. Unele forme sunt benigne și stabile, altele necesită monitorizare atentă din cauza riscului de hemoragie, deformare, infecție secundară sau afectare neurologică. Diagnosticul se bazează pe examen clinic, ecografie Doppler, RMN/CT, uneori biopsie, în funcție de localizare și suspiciunea medicală.
În îngrijire, asistentul observă numărul, culoarea, dimensiunea și tendința de sângerare a leziunilor accesibile, precum și durerea, edemul sau semnele de infecție. La pacienții cu leziuni fragile se evită traumatismele, frecarea puternică și pansamentele aderente. Se raportează rapid sângerarea persistentă, creșterea accelerată, apariția de leziuni noi numeroase, cefaleea severă, convulsiile, tulburările de vedere sau semnele de anemie. Angiomatoza nu trebuie confundată cu telangiectaziile simple, care sunt dilatații vasculare mici, de obicei fără masă tumorală și fără extensie profundă.