Antihistaminicul este un medicament care reduce efectele histaminei, substanță eliberată în organism în reacțiile alergice și în unele procese inflamatorii. Cele mai folosite sunt antihistaminicele H1, indicate în rinita alergică, urticarie, prurit, conjunctivită alergică sau reacții cutanate ușoare. Există medicamente de generație mai veche, precum clorfeniramina sau difenhidramina, care pot da somnolență, și medicamente mai noi, precum loratadina, cetirizina, desloratadina sau fexofenadina, de obicei mai puțin sedative.
Antihistaminicul poate ameliora strănutul, rinoreea apoasă, lăcrimarea, mâncărimea și erupțiile urticariene, dar nu înlocuiește adrenalina în anafilaxie. Dacă pacientul are edem al buzelor sau limbii, respirație dificilă, wheezing, senzație de constricție în gât, hipotensiune sau stare de leșin după un aliment, medicament ori înțepătură, situația este de urgență și necesită intervenție imediată conform protocolului.
Asistentul medical urmărește indicația, doza, vârsta pacientului, sarcina, alăptarea, bolile hepatice sau renale și asocierea cu alcool, sedative sau alte medicamente care cresc somnolența. La vârstnici, antihistaminicele sedative pot favoriza confuzie, retenție urinară, uscăciunea gurii, constipație și căderi. Pacientul este sfătuit să evite conducerea mașinii dacă apare somnolență și să nu dubleze doza când simptomele persistă fără recomandare medicală.