Arsurile sunt leziuni ale tegumentului și uneori ale țesuturilor profunde, produse prin contact cu flăcări, lichide fierbinți, abur, suprafețe încinse, substanțe chimice, curent electric sau radiații. Gravitatea depinde de profunzime, suprafața afectată, localizare, vârsta pacientului și bolile asociate. O arsură superficială produce roșeață și durere; una parțial profundă poate avea flictene; arsurile profunde pot fi palide, brun-negricioase sau insensibile prin distrugerea terminațiilor nervoase.
În îngrijire se apreciază rapid mecanismul, zona afectată, durerea, semnele de șoc, respirația și eventualele leziuni asociate. Arsurile feței, gâtului, mâinilor, organelor genitale, articulațiilor mari, arsurile circulare ale membrelor și cele electrice sunt situații cu risc crescut. La arsurile termice recente, răcirea locală cu apă curentă la temperatură moderată, îndepărtarea bijuteriilor și acoperirea cu pansament steril pot limita agravarea; nu se aplică ulei, unt, creme neindicate sau gheață direct pe plagă.
Asistentul urmărește pulsul, tensiunea, temperatura, diureza, durerea, culoarea tegumentelor distale și semnele de infecție ale plăgii. Se raportează imediat dispneea, tusea cu funingine, răgușeala, arsura într-un spațiu închis, durerea disproporționată, amorțeala unui membru, febra, secrețiile purulente sau scăderea diurezei. În arsurile chimice, contaminantul se îndepărtează conform protocolului și se evită neutralizările improvizate.