Bacteriuria înseamnă prezența bacteriilor în urină, evidențiată la examenul sumar de urină, sediment sau urocultură. Urina normală din vezică este considerată sterilă, iar identificarea bacteriilor poate sugera contaminare la recoltare, colonizare sau infecție urinară. Urocultura este metoda care confirmă mai bine semnificația bacteriuriei, prin numărul de colonii și identificarea germenului. Interpretarea depinde de simptome, metoda de recoltare, vârsta pacientului, sarcină, sondă urinară și tratamente antibiotice recente.
Bacteriuria simptomatică apare în cistită, pielonefrită sau infecții asociate cateterului urinar. Se poate însoți de usturime la micțiune, polakiurie, urgență micțională, durere suprapubiană, urină tulbure sau urât mirositoare, febră, frison și durere lombară. Bacteriuria asimptomatică nu produce manifestări și nu se tratează în toate situațiile; are importanță specială la gravide și înaintea unor proceduri urologice, când poate crește riscul de complicații. La vârstnici, confuzia singură nu trebuie atribuită automat unei bacteriurii fără evaluare clinică completă.
Rolul asistentului este esențial în recoltarea corectă: toaletă locală, jet mijlociu în recipient steril sau prelevare prin portul sondei, nu din pungă. Se notează dacă pacientul are cateter, antibiotice administrate sau menstruație, deoarece aceste detalii influențează rezultatul. Se raportează rapid febra, frisonul, durerea lombară, hipotensiunea, alterarea stării generale sau diureza scăzută, mai ales la pacienți fragili. Confuzia frecventă este între bacteriurie și infecție urinară: bacteriile în urină nu înseamnă întotdeauna boală activă.