BALISM Balism desemnează mișcări involuntare ample, bruște și aruncate ale membrelor. Apare mai ales leziuni ale nucleului subtalamic, accidente vasculare, hiperglicemie, infecții sau reacții medicamentoase, iar semnificația clinică depinde de debut, durată, severitate și de bolile asociate ale pacientului.
Manifestările urmărite includ gesturi violente necontrolate, epuizare, lovituri de obiecte, tulburări de mers și anxietate; acestea se notează împreună cu valorile vitale, tratamentele administrate recent și răspunsul la măsurile recomandate. Evaluarea corectă folosește examen neurologic, glicemie, imagistică cerebrală, istoric medicamentos și observarea frecvenței episoadelor, deoarece aceeași modificare poate avea cauze diferite în funcție de vârstă, hidratare, infecții, traumatisme sau medicație. În îngrijirea curentă, pentru balism se observă evoluția simptomelor, confortul, mobilitatea, respirația, aspectul tegumentelor sau mucoaselor și capacitatea pacientului de a se alimenta, elimina și comunica.
Intervențiile uzuale vizează protejarea pacientului de traumatisme, îndepărtarea obstacolelor, hidratare și administrarea medicației prescrise, cu respectarea prescripției, a procedurilor locale și a limitelor de competență. Complicațiile posibile sunt căderile, luxațiile, rabdomioliza prin mișcări severe și imposibilitatea alimentării; agravarea rapidă, febra, durerea intensă, sângerarea, dispneea, confuzia sau scăderea diurezei impun anunțarea medicului conform protocolului. Se diferențiază de coree, atetoză și tremor prin localizare, mecanism, aspect clinic și rezultate paraclinice, astfel încât documentarea trebuie să fie precisă și comparabilă de la o tură la alta.