Biopsia medulară este o investigație prin care se recoltează un mic cilindru de măduvă osoasă, de obicei din creasta iliacă posterioară, pentru analiză histopatologică. Spre deosebire de aspiratul medular, care extrage măduvă lichidă pentru frotiuri și citologie, biopsia arată arhitectura țesutului: celularitatea, fibrele de reticulină, infiltratele tumorale, zonele de fibroză sau înlocuirea măduvei normale. Este folosită frecvent în anemii neexplicate, pancitopenie, leucemii, limfoame, mielom multiplu, sindroame mielodisplazice și suspiciune de metastaze medulare.
În practica de îngrijire, pacientul trebuie informat că procedura se face sub anestezie locală și poate produce presiune sau durere scurtă în momentul recoltării. Asistentul pregătește materialele sterile, verifică identitatea, consimțământul, alergiile la anestezic, tratamentul anticoagulant și rezultatele relevante ale coagulării, conform indicației medicale. După recoltare se aplică pansament compresiv și se urmăresc sângerarea locală, durerea, amețeala, paloarea sau semnele de reacție vagală.
Este importantă diferențierea biopsiei medulare de puncția lombară sau biopsia osoasă propriu-zisă. Pacientul trebuie sfătuit să păstreze pansamentul uscat și să anunțe rapid sângerare persistentă, febră, durere care se accentuează, tumefiere locală sau secreții. La pacienții trombocitopenici, anticoagulați sau imunodeprimați, supravegherea locului de puncție și respectarea asepsiei au importanță majoră.