BISOPROLOL Bisoprolol este un beta-blocant cardioselectiv utilizat în hipertensiune, insuficiență cardiacă și aritmii. Indicațiile clinice întâlnite includ insuficiență cardiacă stabilă, hipertensiune, angină, fibrilație atrială și controlul frecvenței cardiace. La pacient se urmăresc bradicardie, hipotensiune, oboseală, amețeală, extremități reci și agravarea bronhospasmului la predispuși.
Monitorizarea folosește puls, tensiune, ECG, greutate în insuficiență cardiacă, dispnee și edeme. Administrarea cere măsurarea pulsului, observarea amețelii, educarea pentru administrare constantă și raportarea creșterii bruște în greutate. Se deosebește de metoprolol, atenolol, carvedilol și verapamil prin cauză, localizare, evoluție și datele obținute la examinare sau analiză.
Pentru continuitatea îngrijirii sunt relevante indicația exactă (insuficiență cardiacă stabilă), reacțiile observate (bradicardie, hipotensiune) și verificările (puls, tensiune). Dacă se compară cu metoprolol, diferența practică stă în scopul administrării și în parametrii monitorizați. Detalii concrete suplimentare sunt alte manifestări urmărite: amețeală, extremități reci și agravarea bronhospasmului la predispuși; alte verificări: ECG, greutate în insuficiență cardiacă, dispnee și edeme; alte măsuri de îngrijire: educarea pentru administrare constantă și raportarea creșterii bruște în greutate.