BRADIFAZIE desemnează încetinirea exprimării verbale, cu vorbire rară, răspunsuri întârziate și dificultate de a formula rapid propoziții. Termenul este apropiat de bradilalie și apare mai ales în descrieri neurologice, psihiatrice sau logopedice. Nu definește o boală în sine, ci un semn care trebuie corelat cu starea generală, nivelul de conștiență și contextul pacientului. Se verifică dacă lentoarea este constantă sau fluctuantă și dacă pacientul are nevoie de întrebări simple, formulate clar.
Bradifazia poate fi observată la persoane cu afectare neurologică, sindroame extrapiramidale, depresie severă, oboseală marcată, efecte medicamentoase sau după unele accidente vasculare cerebrale. Manifestarea diferă de afazie, unde limbajul poate fi pierdut sau dezorganizat, și de dizartrie, unde articularea sunetelor este afectată. În bradifazie, pacientul poate înțelege întrebarea, dar răspunde lent.
În îngrijiri contează modul de comunicare: se oferă timp pentru răspuns, se evită întreruperea, se notează debutul, evoluția și asocierea cu somnolență, confuzie, tremor, rigiditate sau deficit motor. Apariția bruscă, mai ales cu tulburări neurologice, trebuie semnalată imediat echipei medicale.