BRADILALIE Bradilalie desemnează vorbire anormal de lentă, cu ritm redus al exprimării. Apare mai ales boala Parkinson, depresie severă, hipotiroidism, leziuni neurologice sau efecte medicamentoase, iar semnificația clinică depinde de debut, durată, severitate și de bolile asociate ale pacientului.
Manifestările urmărite includ răspunsuri întârziate, voce monotonă, dificultăți de comunicare și oboseală la conversație; acestea se notează împreună cu valorile vitale, tratamentele administrate recent și răspunsul la măsurile recomandate. Evaluarea corectă folosește evaluare neurologică, status psihic, funcție tiroidiană, lista de medicamente și observarea deglutiției, deoarece aceeași modificare poate avea cauze diferite în funcție de vârstă, hidratare, infecții, traumatisme sau medicație. În îngrijirea curentă, pentru bradilalie se observă evoluția simptomelor, confortul, mobilitatea, respirația, aspectul tegumentelor sau mucoaselor și capacitatea pacientului de a se alimenta, elimina și comunica.
Intervențiile uzuale vizează acordarea timpului pentru răspuns, verificarea înțelegerii, prevenirea aspirației și sprijin pentru comunicare, cu respectarea prescripției, a procedurilor locale și a limitelor de competență. Complicațiile posibile sunt izolarea, alimentarea insuficientă, aspirația dacă există disfagie și nerespectarea indicațiilor; agravarea rapidă, febra, durerea intensă, sângerarea, dispneea, confuzia sau scăderea diurezei impun anunțarea medicului conform protocolului. Se diferențiază de afazie, disartrie și mutism prin localizare, mecanism, aspect clinic și rezultate paraclinice, astfel încât documentarea trebuie să fie precisă și comparabilă de la o tură la alta.