Carotenemia reprezintă creșterea nivelului de carotenoizi în sânge, vizibilă prin colorarea galben-portocalie a pielii, mai ales la nivelul palmelor, plantelor, pliurilor nazolabiale și uneori al feței. Apare frecvent după consum crescut de morcovi, dovleac, cartof dulce, caise, mango sau suplimente cu beta-caroten. Poate fi observată la sugari și copii mici hrăniți repetat cu piureuri bogate în caroten, dar și la adulți cu diete restrictive sau consum mare de sucuri vegetale.
Elementul clinic important este că mucoasele și scleroticele rămân de obicei necolorate, spre deosebire de icter, unde albul ochilor devine galben. Carotenemia este în general benignă și reversibilă prin ajustarea alimentației, însă poate apărea mai pronunțat la persoane cu diabet zaharat, hipotiroidism, boală hepatică sau renală, deoarece metabolismul carotenoizilor poate fi modificat. Nu se însoțește, în mod obișnuit, de prurit intens, urină hipercromă sau scaune decolorate; aceste semne orientează spre afectare hepatobiliară și necesită evaluare medicală.
În îngrijire, asistentul întreabă concret despre alimentație, suplimente, formule pentru copii și durata modificării culorii pielii. Se observă distribuția colorației, starea generală, eventualele semne digestive sau metabolice și se explică familiei că reducerea alimentelor foarte bogate în caroten duce treptat la normalizarea culorii, nu imediat. Raportarea rapidă este necesară dacă apar icter scleral, somnolență, vărsături, durere abdominală, febră, urină închisă la culoare sau semne de deshidratare, deoarece acestea nu sunt caracteristice carotenemiei simple.