Definiție: Terapie medicală de urgență, având ca scop restabilirea unui ritm cardiac normal la persoanele aflate în stop cardiac cauzat de anumite tipuri de aritmii severe. Aceasta implică administrarea unui șoc electric controlat inimii cu ajutorul unui aparat special numit defibrilator.
Tipuri de aritmii pentru care se aplică defibrilarea:
- Fibrilația ventriculară (FV): Activitate electrică foarte rapidă și haotică în ventriculii inimii (camerele inferioare). Aceasta împiedică inima să pompeze sânge eficient, ducând la stop cardiac.
- Tahicardia ventriculară (TV) fără puls: Ritm cardiac anormal, rapid, ce își are originea în ventricule. Acest lucru duce la lipsa pulsului și, în cele din urmă, la stop cardiac.
Cum funcționează defibrilarea:
Șocul electric depolarizează o cantitate semnificativă de miocard (mușchiul inimii), oprind activitatea electrică haotică a FV sau TV. După șoc, nodul sinusal poate restabili un ritm normal al inimii.
Tipuri de defibrilatoare:
- Defibrilatoare manuale externe: Utilizate în principal de profesioniștii din domeniul sănătății în spitale și de către salvatorii pregătiți.
- Defibrilatoare externe automate (DEA): Pot fi găsite în multe locuri publice și sunt concepute pentru a putea fi utilizate de către personalul nemedical. DEA oferă instrucțiuni vocale pas cu pas.
Important:
- Defibrilarea precoce crește semnificativ șansele de supraviețuire în cazul stopurilor cardiace cauzate de FV sau TV.
- Chiar dacă AED-urile ajută în situații de urgență, chemarea imediată a ajutorului de urgență și începerea resuscitării cardiopulmonare (RCP) sunt încă vitale.