DIAFOREZĂ înseamnă transpirație abundentă, de obicei mai intensă decât transpirația obișnuită produsă de căldură sau efort. Poate apărea în febră, durere severă, hipoglicemie, anxietate, sevraj, șoc, reacții medicamentoase sau evenimente cardiace acute. Termenul este important mai ales când transpirația este rece, bruscă sau asociată cu stare generală alterată.
Observațiile relevante sunt culoarea tegumentelor, temperatura pielii, pulsul, tensiunea, glicemia când este indicată, respirația, durerea toracică, greața, tremorul, amețeala sau confuzia. Diaforeza cu paloare și slăbiciune nu se notează la fel ca transpirația după mobilizare ori într-un salon supraîncălzit. Se urmărește și cantitatea aproximativă, de exemplu lenjerie umezită sau tegumente reci. Mirosul, debutul nocturn și legătura cu febra ori frisoanele pot orienta observația clinică.
În îngrijiri se urmăresc hidratarea, confortul, schimbarea lenjeriei ude și prevenirea răcirii pacientului, conform situației clinice. Apariția bruscă, asociată cu hipotensiune, dispnee, durere toracică sau hipoglicemie suspectată, trebuie raportată rapid. Diaforeza nu este diagnostic, ci semn; documentarea trebuie să includă contextul, durata, factorii declanșatori și manifestările însoțitoare.