Definiție: Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului, care poate apărea brusc (gastrită acută) sau se poate dezvolta în timp (gastrită cronică). Această afecțiune poate fi cauzată de diferiți factori, incluzând infecții bacteriene, consumul excesiv de alcool, utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), precum și alte afecțiuni medicale.
Tipuri de gastrită:
- Gastrită acută:
- Apare brusc și poate cauza simptome severe, cum ar fi dureri abdominale, greață și vărsături. Este adesea cauzată de factori precum infecțiile bacteriene sau iritanți chimici.
- Gastrită cronică:
- Se dezvoltă lent și poate dura luni sau ani. Este adesea cauzată de infecția cu bacteria Helicobacter pylori sau de boli autoimune. Această formă de gastrită poate duce la atrofia mucoasei gastrice.
- Gastrită erozivă:
- Această formă de gastrită implică inflamația mucoasei stomacului, cu eroziuni superficiale ale acesteia, și poate provoca ulcere. Se asociază frecvent cu consumul de AINS și cu stresul sever.
Cauze:
- Infecția cu Helicobacter pylori:
- Este cea mai comună cauză a gastritei cronice. Această bacterie poate coloniza mucoasa stomacului, provocând inflamație și ulcere, în timp ce crește riscul de cancer gastric.
- Consumul excesiv de alcool:
- Alcoolul poate irita și inflama mucoasa stomacului, ceea ce poate duce la gastrită, în special în cazurile de consum cronic.
- Utilizarea frecventă de AINS:
- Medicamente precum ibuprofenul și aspirina pot afecta protecția mucoasei stomacale, ceea ce duce la inflamație și eroziune.
- Boala autoimună:
- În unele cazuri, sistemul imunitar poate ataca în mod eronat celulele stomacului, provocând gastrită autoimună, care este asociată cu deficiența de vitamina B12 și cu anemia pernicioasă.
Simptome:
- Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului (epigastru)
- Greață și vărsături
- Balonare
- Pierderea apetitului
- Indigestie
- Vărsături cu sânge sau scaune de culoare închisă (semn al sângerării gastrointestinale, în cazuri severe)
Diagnostic:
- Examen clinic:
- Medicul poate suspecta gastrită pe baza simptomelor raportate de pacient și a examenului fizic.
- Endoscopie:
- Este procedura principală utilizată pentru diagnosticarea gastritei. Un tub flexibil cu o cameră video (endoscop) este introdus în stomac pentru a vizualiza mucoasa gastrică și a preleva mostre (biopsii).
- Teste pentru Helicobacter pylori:
- Testele pentru detectarea prezenței H. pylori includ testele de sânge, testele de respirație și analiza scaunului.
- Teste de sânge:
- Acestea pot identifica anemia cauzată de pierderea cronică de sânge sau deficiențele nutriționale (în special vitamina B12) asociate cu gastrita autoimună.
Tratament:
- Antiacide și inhibitori ai pompei de protoni (IPP):
- Medicamentele care reduc aciditatea stomacului sunt frecvent utilizate pentru a ameliora simptomele și a favoriza vindecarea mucoasei stomacale.
- Antibiotice:
- În cazurile în care infecția cu Helicobacter pylori este prezentă, medicul va prescrie un tratament combinat cu antibiotice pentru a elimina bacteria.
- Modificări ale stilului de viață:
- Evitarea iritanților stomacali, precum alcoolul și medicamentele antiinflamatoare, și adoptarea unei diete sănătoase poate ajuta la gestionarea gastritei.
- Terapie pentru afecțiunile autoimune:
- În cazul gastritei autoimune, este necesară administrarea suplimentară de vitamina B12 pentru a preveni anemia pernicioasă.
Prevenție:
- Evitarea consumului excesiv de alcool
- Limitarea utilizării AINS
- Adoptarea unei diete sănătoase
- Tratamente prompte pentru infecția cu Helicobacter pylori
- Evitarea fumatului, care poate agrava inflamația stomacului
Concluzie:
Gastrita este o afecțiune comună care poate varia de la forme ușoare, tratabile acasă, până la complicații grave, cum ar fi ulcerele și sângerările gastrointestinale. Tratamentul corect și monitorizarea atentă pot preveni complicațiile pe termen lung.