Gastrita este inflamația mucoasei gastrice, stratul care protejează stomacul de acid și enzimele digestive. Poate fi acută, cu debut rapid după alcool, antiinflamatoare nesteroidiene, stres sever, alimente iritante sau infecții, ori cronică, frecvent legată de Helicobacter pylori, reflux biliar, boli autoimune sau utilizarea prelungită a unor medicamente. Pacientul descrie adesea arsură sau durere în epigastru, senzație de plenitudine după mese mici, greață, eructații, gust neplăcut, inapetență și uneori vărsături.
În practica de îngrijire se urmăresc intensitatea durerii, legătura cu mesele, administrarea recentă de AINS, consumul de alcool, istoricul de ulcer și semnele de sângerare digestivă. Vărsătura cu sânge, aspectul de zaț de cafea, scaunul negru lucios, paloarea, transpirațiile reci, tahicardia sau hipotensiunea indică posibilă hemoragie și necesită anunțarea rapidă a medicului. Asistentul poate sprijini recoltarea probelor, pregătirea pentru endoscopie, administrarea tratamentului prescris și educația privind evitarea automedicației cu antiinflamatoare.
Gastrita se deosebește de refluxul gastroesofagian, care dă predominant arsură retrosternală și regurgitații acide, dar cele două pot coexista. Nu orice durere epigastrică este gastrită: pancreatita, colecistita sau infarctul inferior pot mima disconfortul gastric. De aceea sunt importante caracterul durerii, iradierea, semnele generale și factorii de risc. Recomandările pentru pacient includ mese mici, evitarea iritanților, respectarea tratamentului antisecretor sau antibiotic când este indicat și prezentarea la control dacă simptomele persistă, reapar sau se însoțesc de scădere ponderală.