OLIGURIE înseamnă scăderea cantității de urină eliminate într-un interval de timp. La adult, este considerată de obicei eliminare sub aproximativ 400–500 ml pe 24 de ore sau sub 0,5 ml/kg/oră în monitorizarea strictă. Poate indica deshidratare, hipovolemie, insuficiență renală acută, șoc, obstrucție urinară sau efecte ale unor medicamente.
Semnul trebuie interpretat împreună cu aportul de lichide, tensiunea arterială, pulsul, edemele, greutatea, aspectul urinei și starea generală. Urina poate fi concentrată, închisă la culoare, iar pacientul poate prezenta sete, mucoase uscate, amețeli sau confuzie. În spital, oliguria este un indicator important la pacienții critici, postoperatori, cu febră, vărsături, diaree sau tratamente nefrotoxice.
În îngrijiri se măsoară corect diureza, se verifică permeabilitatea sondei urinare dacă există, se documentează balanța hidrică și se anunță medicul când scăderea persistă. Oliguria se diferențiază de anurie, care este absența aproape completă a urinei, și de retenția urinară, unde urina există în vezică dar nu se elimină.