Perfuzia intravenoasă este metoda prin care se administrează soluții, electroliți, produse medicamentoase sau, în situații speciale, produse sanguine direct într-o venă, pe o durată stabilită. Se utilizează pentru rehidratare, corectarea dezechilibrelor electrolitice, administrarea de antibiotice, analgezice, citostatice, nutriție parenterală sau tratamente care trebuie să ajungă rapid și sigur în circulație. Accesul poate fi periferic, prin branulă, sau central, prin cateter venos central, în funcție de tipul soluției, durată și starea pacientului.
Pentru asistent, perfuzia intravenoasă presupune verificarea prescripției, soluției, dozei, ritmului de administrare, compatibilității medicamentelor și integrității abordului venos. Se respectă tehnica aseptică, se etichetează clar perfuzia și se urmăresc semnele locale: durere, tumefiere, roșeață, extravazare, infiltrație sau flebită. Ritmul prea rapid poate produce supraîncărcare circulatorie, mai ales la pacienți vârstnici, cardiaci sau renali, iar ritmul prea lent poate face tratamentul ineficient.
Monitorizarea include starea generală, tensiunea arterială, pulsul, diureza, reacțiile alergice și eventualele frisoane sau dispnee apărute în timpul administrării. Pacientul este instruit să anunțe imediat arsura locală, umflarea mâinii, senzația de lipsă de aer sau mâncărimile generalizate. Perfuzia intravenoasă nu este identică cu injecția intravenoasă rapidă; diferența principală este administrarea treptată, controlată, prin sistem de perfuzie sau pompă.