Măsurarea pulsului este o tehnică importantă pe care orice asistent medical trebuie să știe să o noteze și să o evalueze, deoarece variațiile acestuia au rol important în diagnostic, dar și în evoluția bolii sau efectul medicamentelor administrate.
Pulsul sau ritmul cardiac reprezintă expansiunea ritmică a arterelor pe un plan dur și este sincronă cu sistola ventriculară. Scopul măsurării pulsului este de evaluare a funcției cardiovasculare.
Frecvența se măsoară în bătăi/minut.
Frecvența normală a pulsului arterial în stare de repaus la un adult este de 60-80 bătăi pe minut.
Valori orientative ale pulsului în funcție de vârstă
- nou-născut – 120-160 bătăi/minut
- 1-2 luni (sugar) – 100-140 bătăi/minut
- 1-2 ani – 80-130 bătăi/minut
- 2-6 ani – 75-120 bătăi/minut
- 6-12 ani – 75-110 bătăi/minut
- adolescent – 60-100 bătăi/minut
- adult – 60-80 bătăi/minut.
Aceste valori se referă la ritmul cardiac de repaus, atunci când inima pompează cea mai redusă cantitate de sânge, în lipsa activității fizice.
Dacă pacientul adult stă în decubit, relaxat și nu prezintă semne de boală, pulsul se încadrează de obicei între 60-80 bătăi/minut.
Caracteristicile pulsului
Prin măsurarea pulsului se apreciază:
- Ritmul sau regularitatea pulsului (puls ritmic sau aritmic)
- Amplitudinea sau intensitatea pulsului (mică sau mare)
- Frecvența sau rapiditatea pulsului (limitele: ritmul tahicardic sau accelerat și ritmul bradicardic sau lent)
- Celeritatea* (celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile)
- Volum
Celeritatea pulsului este viteza cu care undele de presiune în artere se propaga în organism. Se măsoară prin determinarea timpului dintre momentul în care unda de presiune ajunge la un anumit punct şi momentul în care ajunge la punctul următor, de obicei la nivelul gleznei sau al încheieturii mâinii. Celeritatea pulsului poate fi utilizată pentru a evalua starea generală a sistemului circulator şi pentru a identifica problemele de sănătate care pot afecta circulaţia sângelui, cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroza şi boala coronariană. Se poate măsura prin utilizarea unui aparat special numit Doppler pulsat.
Scop
- Evaluarea funcţiei cardiovasculare – informații despre activitatea inimii și starea arterelor.
- Aprecierea răspunsului la medicaţia cardiacă, activitate sau stres.
- Recunoașterea complicaţiilor.
Loc de măsurare
Pulsul poate fi măsurat la orice arteră accesibilă palpării și care poate fi comprimată pe un plan dur.
Cele mai precise puncte de presiune unde se poate măsura pulsul sunt:
- Artera temporală superficială la copil
- Artera carotidă (A)
- Regiunea apicală
- Artera humerală (B)
- Artera radială (cea mai des folosita – C)
- Artera femurală (D)
- Artera din regiunea poplitee (E)
- Artera pedioasă (F)
- Artera tibială (G)
- Apex (vârful inimii)
Materiale necesare
- Ceas cu secundar
- Foaie de temperatură
- Pix de culoare roșie
Pregătirea pacientului pentru măsurarea pulsului
Pregătirea psihică
- Se explică tehnica și se obține consimțământul și colaborarea;
- Se asigură repaus fizic și psihic 10-15 minute (o stare emotivă poate modifica valoarea);
Pregătirea fizică
- Se poziționează pacientul (în funcție de starea acestuia) în decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp, articulaţia mâinii în extensie, mâna în supinaţie (cu palma orientată în sus) sau în poziţie semişezândă cu antebraţul în unghi drept sprijinit pe suprafaţa patului, mâna în supinaţie şi extensie;
Tehnica
Măsurarea pulsului
- Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează;
- Se reperează artera pentru măsurare (la extremitatea distală a antebrațului, în sanțul radial localizat în continuarea policelui)
- Se fixează degetul index, medius și inelar pe traiectul arterei;
- Se exercită o ușoară presiune până când se simt pulsațiile;
- Se măsoară pulsațiile timp de un minut, ghidându-ne după ceas;
- Se poate măsura și timp de 30 de secunde, iar valoarea obținută se înmulțește la doi, însă pentru o acuratețe maximă este bine să se măsoare timp de 1 minut;
- Se apreciază în același timp și ritm, amplitudine, elasticitate;
- Se notează valoarea obținută în foaia de temperatură.
- Se poate nota valoarea și cifric în carnetul personal.
Rezultate
Rezultate normale
- puls cu pauze egale, ritmic;
- pulsul este bine bătut, regulat;
- frecvența pulsului se află în limite, în funcție de vârstă (adult între 60-80 bătăi/min)
Alte rezultate
- Pulsații cu pauze inegale = PULS ARITMIC SAU DICROT
- Puls greu perceptibil = PUL FILIFORM cu volum redus
- Puls diferit la artere simetrice = PULS ASIMETRIC
- Peste 100 pulsații pe minut = TAHICARDIE
- Sub 60 de bătăi pe minut = BRADICARDIE
Notarea pulsului în foaia de temperatură
- Pulsul se notează pe foaia de temperatură cu pix de culoare roșie.
- Se calculează pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură câte 4 pulsații (4 valori / pătrat).
- Se notează grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare roşie, făcut pe linia orizontală sau în mijlocul pătratului (în funcție de valoare) din rubrica corespunzătoare pentru D (dimineaţa) sau S (seara);
- Obține-ți curba pulsului unind punctul obținut cu punctul măsurat anterior.
Educarea pacientului
- Instruiți pacientul să își măsoare singur pulsul periferic la artera carotidă.
Variații ale pulsului
- La atleți și persoane foarte active pulsul poate fi între 40-60 bătăi/minut.
- În condiții de activitate fizică sau stres, valorile pot crește
- Administrarea unor medicamente (beta-blocante)
- Atunci când temperatura este ridicată, inima pompează mai mult sânge, astfel pulsul poate crește
- După modificarea poziției din șezând în ortostatism sau invers se poate modifica temporar valoarea pulsului
- Stresul, anxietatea, teama, bucurie pot duce la accelerarea pulsului;
- Obezitatea poate duce la creșterea valorii pulsului.
Test Grilă
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Pentru mai multe teste, accesați secțiunea Teste Grilă.
