NT proBNP

NT-proBNP (N-terminal pro-B-type natriuretic peptide) este un fragment proteic eliberat de ventriculii inimii atunci când aceștia sunt supuși unei presiuni sau unui stres crescut. Este considerat un biomarker esențial pentru evaluarea funcției cardiace și pentru diagnosticul insuficienței cardiace.

Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic caracterizat prin simptome și/sau semne prezente sau în antecedente, determinate de o anomalie structurală sau funcțională a inimii, asociate cu peptide natriuretice crescute și/sau dovezi imagistice/hemodinamice de congestie cardiacă (în repaus sau la efort).

S-a constatat că nivelurile serice ale  NT-proBNP  se corelează foarte bine cu severitatea disfuncţiei ventriculare stângi și respectiv cu clasele NYHA (New York Heart Association) în care sunt încadrați pacienții cu IC, pe baza simptomatologiei lor clinice.

Insuficiența cardiacă este o boală complexă, în care inima nu mai poate pompa eficient sângele pentru a satisface nevoile organismului. Pentru a înțelege și a diagnostica această afecțiune, medicii folosesc atât analize de sânge (biomarkeri), cât și investigații imagistice. Cele mai importante două instrumente sunt NT-proBNP și fracția de ejecție a ventriculului stâng (FEVS).

NT-proBNP este un fragment proteic eliberat de inimă atunci când ventriculii sunt suprasolicitați sau întinși. Cu cât inima este mai afectată, cu atât nivelul NT-proBNP din sânge este mai mare.

• Rol clinic: diagnostic precoce, monitorizare și evaluarea prognosticului insuficienței cardiace.
• Avantaj: este ușor de determinat printr-o simplă analiză de sânge și are o valoare mare de excludere (dacă este scăzut, aproape sigur pacientul nu are insuficiență cardiacă).

Ce este fracția de ejecție (FEVS)?

Fracția de ejecție arată cât la sută din sângele din ventriculul stâng este pompat în circulație la fiecare contracție.

• Normal: 50–65%.
• O fracție de ejecție redusă arată că funcția de pompă a inimii este compromisă.
• Se măsoară prin ecocardiografie.

Clasificarea insuficienței cardiace după FEVS 

• Normal: 50–65%.
• IC cu FE scăzută: <40%
• IC cu FE ușor scăzută : 41–49%
• IC cu FE păstrată: ≥50% (inima pompează normal ca procent, dar pacientul are totuși simptome din cauza rigidității și congestiei.
• IC cu FE ameliorată: inițial <40%, dar crește cu ≥10% și depășește 40% după tratament, reflectând răspunsul bun la terapie.

Cum se leagă NT-proBNP de fracția de ejecție?

• NT-proBNP arată gradul de stres și de suprasolicitare a inimii, fiind un marker biologic.
• FEVS arată eficiența mecanică a inimii, fiind un parametru imagistic.

Împreună, cele două oferă o imagine completă:

• NT-proBNP ridicat sugerează insuficiență cardiacă.
• Ecografia și FEVS confirmă severitatea și tipul acesteia.

Exemple:

• Un pacient cu NT-proBNP crescut și FEVS <40% are insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă.
• Un pacient cu NT-proBNP crescut dar FEVS ≥50% poate avea insuficiență cardiacă cu fracție păstrată (rigiditate ventriculară, nu neapărat pompă slabă).

Pe scurt: NT-proBNP „ne spune cât de stresată este inima”, iar fracția de ejecție „ne spune cât de bine mai pompează inima”. Cele două instrumente nu se exclud, ci se completează, fiind indispensabile în diagnosticul și managementul insuficienței cardiace.

Indicații pentru efectuarea analizei

• Diagnostic diferențial al dispneei (ajută la distingerea cauzelor cardiace de cele pulmonare).
• Depistarea și monitorizarea insuficienței cardiace acute sau cronice.
• Evaluarea răspunsului la tratament la pacienții cu insuficiență cardiacă.
• Stratificarea riscului la pacienții cu sindrom coronarian acut sau post-infarct miocardic.
• Screening la pacienții cu risc crescut (hipertensivi, diabetici, vârstnici).
• Evaluarea prognosticului la pacienții cu embolie pulmonară sau alte afecțiuni cardiovasculare.

Pregătirea pacientului 

• Nu sunt necesare pregătiri speciale (nu se impune repaus alimentar).

Specimen recoltat

• Proba necesară este sângele venos, recoltat de obicei din plica cotului.
• Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator.
• Rezultatul este obținut prin teste imunologice efectuate în laborator.

Valori normale

Valorile normale diferă de la laborator la laborator, depinzând de condițiile de analiză si metodele folosite. Valorile normale pot varia în funcție de vârstă, sănătatea generală a organismului și alți factori sau circumstanțe.

Valorile variază în funcție de vârstă și sex:

• 18–44 ani: < 86 pg/mL la bărbați, < 130 pg/mL la femei
• 45–54 ani: < 121 pg/mL la bărbați, < 249 pg/mL la femei
• 55–64 ani: < 210 pg/mL la bărbați, < 287 pg/mL la femei
• 65–74 ani: < 376 pg/mL la bărbați, < 301 pg/mL la femei
• ≥75 ani: < 486 pg/mL la bărbați, < 738 pg/mL la femei

Pentru excluderea insuficienței cardiace, ghidurile recomandă următoarele praguri:

• < 300 pg/mL în context acut exclude insuficiența cardiacă.
• ≤ 125 pg/mL la pacienți < 75 ani exclude disfuncția cardiacă.

Valori critice

• Sub 50 ani: > 450 pg/mL sugerează insuficiență cardiacă.
• 50–75 ani: > 900 pg/mL.
• Peste 75 ani: > 1.800 pg/mL.

În insuficiența cardiacă cronică, valorile se corelează cu severitatea simptomelor (clasificarea NYHA):

• NYHA I: 33 – 3.410 pg/mL
• NYHA II: 951 – 6.567 pg/mL
• NYHA III: 1.571 – 10.449 pg/mL
• NYHA IV: 1.707 – 12.188 pg/mL

Valori scăzute

• Un nivel scăzut de NT-proBNP are o valoare predictivă negativă foarte mare, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca pacientul să sufere de insuficiență cardiacă.
• Valorile mici sunt întâlnite și la pacienți obezi, unde testul poate fi fals negativ.

Valori crescute

NT-proBNP crescut poate indica:

• Insuficiență cardiacă acută sau cronică.
• Disfuncție ventriculară stângă, chiar și asimptomatică.
• Prognostic rezervat în sindroame coronariene acute și în embolie pulmonară.
• Insuficiență renală cronică, unde valorile sunt fals crescute din cauza eliminării deficitare.
• Creșterea vârstei poate determina de asemenea valori mai mari.

Limite și interferențe

• Vârsta și sexul: valorile cresc odată cu vârsta, iar femeile pot avea valori mai mari decât bărbații la aceleași condiții clinice.
• Obezitatea: poate determina valori mai mici de NT-proBNP, reducând sensibilitatea testului și ducând la rezultate fals negative.
• Insuficiența renală cronică: valorile sunt în mod frecvent cres­cute independent de funcția cardiacă, deoarece eliminarea renală a fragmentului NT-proBNP este redusă.
• Afecțiuni extracardiace: boli pulmonare cronice (BPOC, fibroză pulmonară), embolie pulmonară sau hipertensiune pulmonară pot crește valorile, chiar și în absența insuficienței cardiace.
• Situații acute: sepsisul, insuficiența hepatică severă, accidentul vascular cerebral sau aritmiile pot determina creșteri tranzitorii.
• Tratamentul medicamentos: unele terapii cardiace (diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, antagoniști de aldosteron) pot reduce valorile în timp, reflectând răspunsul terapeutic.
• Stabilitatea probei: NT-proBNP are avantajul unei stabilități mai bune în sânge comparativ cu BNP, însă proba trebuie totuși procesată în condiții standardizate.

Rezultatele trebuie întotdeauna interpretate în context clinic, împreună cu alte investigații (ex. ecocardiografie). O valoare crescută nu confirmă singură diagnosticul de insuficiență cardiacă, dar sugerează nevoia de explorări suplimentare. În schimb, o valoare scăzută exclude cu mare probabilitate această afecțiune.

Analiza NT-proBNP este o investigație simplă, dar extrem de utilă în practica medicală. Pentru asistenții medicali, cunoașterea valorilor de referință și a semnificației acestui test este importantă pentru înțelegerea tabloului clinic al pacientului, monitorizarea evoluției și colaborarea eficientă cu echipa medicală.

Vezi si Insuficiența cardiacă

Secțiunea Analize Medicale 

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 7000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG