Accidentul vascular cerebral (îngrijirea pacientului cu AVC)

Accidentul vascular cerebral se produce atunci când fluxul sangvin către creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la moartea celulelor prin privarea de oxigen. Țesutul cerebral nu mai primește oxigen și substanțe nutritive, iar celulele cerebrale încep să moară în decurs de câteva minute.

Cuprins

Cauze

AVC este o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit neurologic, datorat unei boli cerebro-vasculare. Intervenția timpurie poate reduce afectarea cerebrală și poate preveni alte complicații. Cu ajutorul tratamentului adecvat, poate fi prevenită totodată și dizabilitatea care s-ar putea instala în urma unui AVC.

Principalul factor de risc al accidentului vascular cerebral este hipertensiunea arterială;

Alți factori de risc ai AVC sunt:

ateroscleroza;
fumatul;
obezitatea;
diabetul zaharat;
cardiopatii emboligene (cardiopatie valvulară, fibrilație atrială, infarctul miocardic acut, cardiopatie ischemică);
traumatisme craniene;
malformații vasculare;
etilism acut;
tumori cerebrale;
factori genetici;
factori toxici.

Forme clinice AVC

Accidentul vascular cerebral se produce fie atunci când fluxul sanguin de la nivelul creierului este blocat, fie atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge. Accidentul vascular cerebral poate fi:

ischemic – lipsa fluxului sangvin;
- prin tromboză (cea mai frecventă cauză – ateroscleroza)
- prin embolie (fibrilație atrială, tumori)
- prin hipoperfuzie (insuficiență cardiacă)
hemoragic – cauzat de hemoragie.
- hemoragie intracerebrală (cauzată de HTA)
- hemoragie subarahnoidiană (prin ruperea unui anevrism)

Atac ischemic tranzitoriu – Spasm tranzitoriu al unui vas cerebral. Dacă simptomele durează mai puțin (câteva ore) atunci este cunoscut drept accident ischemic tranzitoriu (AIT) . Este însă important de știut ca AIT poate reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor AVC complet.

AVC ischemic: Este cel mai comun tip, reprezentând aproximativ 85% din toate cazurile. Este cauzat de un blocaj în una sau mai multe artere care alimentează creierul, adesea datorită unui cheag de sânge (tromboză sau embolie).

AVC hemoragic: Apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge, provocând sângerare (hemoragie). Acest tip de AVC poate fi cauzat de hipertensiune arterială necontrolată, anevrisme sau malformații vasculare.

Semne și simptome în accident vascular cerebral AVC

stări de amorțeală;
slăbiciune sau paralizie a feței;
tulburări de mers;
probleme de vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte);
tulburări de vorbire (cum ar fi afazia expresivă, afazia receptivă);
amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
confuzie;
cefalee bruscă, intensă;
greață și vărsături;
tulburări de nervi cranieni (nistagmus, vertij, diplopie etc).

Diagnostic

scor Glasgow
CT, RMN cranian

Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze.

Diagnosticul rapid este esențial pentru tratamentul eficient al AVC. Metodele de diagnostic includ:

Examen fizic și istoric medical: Evaluarea simptomelor și antecedentelor medicale.
Tomografie computerizată (CT): Pentru a identifica hemoragia cerebrală.
Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM): Pentru a vizualiza leziunile cerebrale ischemice.
Angiografie cerebrală: Pentru a vizualiza vasele de sânge din creier.
Teste de sânge: Pentru a evalua coagularea sângelui și alte probleme de sănătate.

Printre metodele de a identifica precoce un potențial AVC se numără scala Cincinnati (Cincinnati Prehospital Stroke Scale abreviată CPSS), un sistem elaborat în acest sens, ce presupune următoarele semne:

1. Zâmbet strâmb. Puneți persoana suspectă de AVC să zâmbească sau să-și arate dinții. Dacă o parte a feței nu se mișcă la fel de bine ca și cealaltă, și pare să coboare, ar putea fi un semn de AVC.

2. Ridicarea brațelor. Puneți persoana să închidă ochii și să-și țină brațele întinse în față timp de aproximativ 10 secunde. Dacă un braț nu se mișcă sau alunecă mai jos decât celălalt, ar putea fi un semn de AVC.

3. Vorbire neclară. Dacă persoana pronunță neclar cuvintele, le spune greșit sau nu este capabilă să vorbească, poate fi semn de AVC.

Pacienții cu 1 din aceste 3 constatări au o probabilitate de diagnostic de 72% de accident vascular cerebral ischemic. Dacă sunt prezente toate rezultatele, probabilitatea unui accident vascular cerebral este mai mare de 85%

FAST

Față-brațe-vorbire-timp – Face -Arm – Speech – Time – acronimul FAST este un mnemonic menit să ajute depistarea precoce a unui accident vascular cerebral:

facial dropping – căderea feței;
arm weakness – slabiciune braț;
speech difficulties – dificultăți de vorbire;
timp – dacă simptomele de mai sus sunt prezente, timpul este esența, iar solicitarea ajutorului medical de urgență trebuie să se facă cât mai repede.

Tratament

Chirurgical;
Medicamentos;
Recuperare pentru funcțiile pierdute.

Tratamentul depinde de tipul de AVC și include:

AVC ischemic:

Medicamente trombolitice: Administrate în primele ore de la debutul simptomelor pentru a dizolva cheagul.
Anticoagulante și antiagregante plachetare: Pentru a preveni formarea altor cheaguri.
Intervenții endovasculare: Tromboliză mecanică pentru a îndepărta cheagul.

AVC hemoragic:

Controlul hipertensiunii arteriale: Pentru a reduce riscul de sângerare suplimentară.
Chirurgie: Pentru a repara vasele de sânge rupte sau pentru a elimina sângele acumulat.
Medicamente: Pentru a reduce presiunea intracraniană și a controla simptomele.

Recuperare și reabilitare

Reabilitarea este crucială pentru recuperarea funcțiilor pierdute și include:
Fizioterapie: Pentru a recăpăta mobilitatea și forța musculară.
Terapie ocupațională: Pentru a redobândi abilitățile necesare pentru activitățile zilnice.
Logopedie: Pentru a îmbunătăți vorbirea și comunicarea.
Suport psihologic: Pentru a gestiona impactul emoțional al AVC.

Prevenție

Prevenirea AVC implică gestionarea factorilor de risc și include:

Menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase;
Adoptarea unei diete echilibrate;
Exerciții fizice regulate;
Renunțarea la fumat;
Consumul moderat de alcool;
Monitorizarea și tratarea afecțiunilor cronice precum diabetul și hipercolesterolemia.

Conduita de urgența în AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală care necesită intervenție rapidă pentru a minimiza leziunile cerebrale și pentru a îmbunătăți prognosticul pacientului. Conduita de urgență include recunoașterea rapidă a simptomelor, apelarea la serviciile de urgență și administrarea tratamentului adecvat cât mai repede posibil.

Recunoașterea simptomelor
- Folosiți acronimul FAST pentru a identifica rapid simptomele unui AVC:
- Face (Față): Cereți persoanei să zâmbească. Observați dacă o parte a feței cade.
- Arms (Brațe): Cereți persoanei să ridice ambele brațe. Verificați dacă un braț coboară în mod inexplicabil.
- Speech (Vorbit): Cereți persoanei să repete o frază simplă. Observați dacă vorbirea este neclară sau ciudată.
- Time (Timp): Dacă observați oricare dintre aceste simptome, este timpul să sunați imediat la serviciile de urgență (112).
Pași de urmat
- Apelarea Serviciilor de Urgență:
- Sunați imediat la 112 dacă suspectați un AVC. Fiecare minut contează.
- Furnizați detalii clare despre simptome și timpul de debut al acestora.
Asigurarea pacientului:
- Rămâneți calm și liniștiți pacientul. Asigurați-l că ajutorul este pe drum.
- Nu lăsați pacientul singur.
Poziționarea pacientului:
- Așezați pacientul într-o poziție confortabilă, de preferință culcat pe o parte, cu capul ușor ridicat.
- Evitați să-i dați pacientului mâncare sau băuturi pentru a preveni riscul de înecare.
Monitorizarea simptomelor:
- Monitorizați starea pacientului și observați orice schimbare în simptome.
- Notați ora exactă când au început simptomele, deoarece această informație este crucială pentru tratament.
Furnizarea de informații medicului:
- La sosirea echipei de urgență, furnizați toate informațiile relevante despre pacient, inclusiv istoricul medical și medicamentele pe care le ia.
Tratamentul în spital
- Pacientul va fi supus unui examen fizic și unor teste imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), pentru a determina tipul de AVC (ischemic sau hemoragic).
- Asigurarea liniei venoase periferice;
- Menținerea și monitorizarea funcțiilor vitale;
- Administrarea de oxigen;
- Administrarea fluidelor cu prudența pentru evitarea edemului cerebral;
- Tromboliza (la cei care se pretează pentru acest tip de terapie).
- Tratament Specific Tipului de AVC:
  - AVC ischemic: Administrarea de medicamente trombolitice pentru a dizolva cheagul de sânge, dacă pacientul se află în fereastra de timp adecvată (de obicei, primele 4,5 ore de la debutul simptomelor).
  - AVC hemoragic: Managementul sângerării și reducerea presiunii intracraniene, posibil prin intervenție chirurgicală.
Stabilizare și monitorizare:
- Monitorizarea constantă a funcțiilor vitale și a stării neurologice a pacientului.
- Administrarea de medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și prevenirea complicațiilor secundare.
Reabilitare și recuperare:
- După stabilizarea pacientului, este inițiată reabilitarea pentru a ajuta la recuperarea funcțiilor pierdute, care poate include fizioterapie, terapie ocupațională și logopedie.

Tromboliza

Tromboliza constă în injectarea în perfuzie continuă, timp de o oră, a unei substanţe fibrinolitice (alteplază), în doza calculată în funcție de greutatea pacientului. Substanța poate ajuta la dizolvarea cheagului de sânge format și la restabilirea circulației sanguine, astfel încât țesutul cerebral parțial ischemiat să nu se mai necrozeze.

Tromboliza este o procedură medicală utilizată pentru a dizolva cheagurile de sânge care pot obstrua arterele şi pot duce la probleme de circulaţie. Se efectuează prin injectarea unui medicament special numit trombolizant în zona afectată. Tromboliza poate fi utilizată în cazurile de accident vascular cerebral ischemic sau infarct miocardic acut, când cheagurile de sânge obstrucţionează circulaţia sângelui către creier sau inimă. Este o procedură de urgenţă care se efectuează în primele ore după debutul simptomelor pentru a preveni daunele permanente şi pentru a îmbunătăţi prognosticul. Tromboliza poate fi realizată prin injectarea medicamentului direct în arterele afectate sau prin utilizarea unui cateter care se introduce în vena şi se plasează în zona afectată.

Eficacitatea trombolizei depinde de timpul scurs de la producerea accidentului vascular cerebral ischemic acut, fiind cu atât mai mare cu cât tratamentul este efectuat într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC.

Se va iniţia fibrinoliza intravenoasă dacă intervalul de timp de la debutul AVC până la momentul administrării este mai mic de 4,5 ore. Eficacitatea trombolizei depinde de timp, fiind cu atât mai mare cu cât tromboliza este efectuată într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC.

Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea cazurilor să fie tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore.

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu AVC

În cazul în care este necesară intervenția chirurgicală, asistentul medical asistă medicul și se asigură ca materialele necesare să fie pregătite și sterile; Servește medicul cu cele necesare, respectând regulile de asepsie;
Asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea și urmărirea funcțiilor vitale și vegetative și notarea în foaia de temperatură;
Recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator; administrarea tratamentului medicamentos prescris și supravegherea efectului pentru prevenirea complicațiilor.
Asistentul medical asigură suportul funcțiilor vitale ale pacientului și anunță medicul la orice modificare;
Se urmărește diureza;
Se va preveni apariția escarelor;
Respirația va fi ajutată prin aspirarea secrețiilor;
Va menține și va corecta echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic prin perfuzii IV;
Va combate durerea prin administrarea de sedative la indicația medicului
Face exerciții pasive ale membrelor paralizate, kinetoterapie, terapie ocupațională;
Asigură un regim alimentar bogat în vitamine.
Efectuează îngrijirile postoperatorii;
Asigură suport psihologic având în vedere că pacienții rămân, frecvent, cu dizabilități fizice sau psihice.