Alergia și anafilaxia fac parte din aceeași “familie” de reacții imune, dar nu au aceeași gravitate. Alergia este un răspuns exagerat al sistemului imunitar la o substanță în mod normal inofensivă pentru majoritatea oamenilor. Organismul recunoaște alergenul (medicamente, alimente, înțepături de insecte, latex, polen etc.), produce anticorpi de tip IgE, iar la un nou contact eliberează histamină și alți mediatori care duc la manifestări clinice: urticarie, prurit, eritem, rinită alergică, bronhospasm, tulburări digestive.

Anafilaxia este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc și evoluție potențial letală. Ea nu mai rămâne localizată, ci devine sistemică: afectează pielea și mucoasele (urticarie generalizată, angioedem), aparatul respirator (dispnee, wheezing, edem laringian), aparatul cardiovascular (hipotensiune, șoc) și uneori digestivul (crampe, vărsături, diaree). Fără intervenție rapidă și administrarea corectă a adrenalinei, pacientul poate intra în stop cardio-respirator.

Pentru asistentul medical, diferența între o reacție alergică limitată și o anafilaxie este esențială. Alergia ușoară cere supraveghere și tratament simptomatic, anafilaxia cere recunoaștere imediată, activarea sistemului de urgență și aplicarea protocolului de urgență. De aceea, înțelegerea mecanismelor, a factorilor declanșatori și a semnelor de alarmă este o competență de bază în practica de zi cu zi.

Ce este alergia

Alergia este un răspuns exagerat al sistemului imunitar la o substanță în mod normal inofensivă pentru majoritatea oamenilor (alergen). Organismul produce anticorpi de tip IgE, care, la un nou contact cu alergenul, declanșează eliberarea de mediatori (histamină etc.) din mastocite și bazofile. De aici apar manifestările clinice, de la ușoare la severe.

Exemple de alergeni:

• medicamente (antibiotice, AINS, anestezice)
• alimente (arahide, nuci, lapte, ou, pește, fructe de mare)
• înțepături de insecte (albine, viespi)
• alergeni inhalatori (acarieni, polen, păr de animale)
• latex, cosmetice, detergenți, substanțe chimice

Tipuri frecvente de manifestări alergice:

• cutanate: urticarie, prurit, eritem, edem local
• respiratorii: rinită alergică, bronhospasm, criză de astm alergic
• digestive: greață, vărsături, dureri abdominale, diaree
• conjunctivită alergică, dermatită de contact etc.

Reacție alergică „simplă” vs anafilaxie

Nu toate reacțiile alergice sunt anafilaxie.
Reacție alergică ușoară–moderată:

• localizată sau limitată: erupție, urticarie, prurit, edem local
• fără afectare respiratorie semnificativă
• fără hipotensiune, fără semne de șoc
• stare generală relativ bună, deși pacientul poate fi anxios

Anafilaxia este o reacție alergică severă, sistemică, cu potențial letal, apărută brusc, care afectează simultan:

• pielea și/sau mucoasele și
• aparatul respirator și/sau aparatul cardiovascular
  eventual cu simptome digestive severe.

Anafilaxia – definiție și mecanism

Anafilaxia este o urgență medicală majoră, determinată de eliberarea masivă de mediatori (histamină, leucotriene etc.) care provoacă:

• vasodilatație marcată (scade tensiunea arterială)
• extravazare de lichid (edeme, inclusiv angioedem laringian)
• bronhospasm (îngustarea bronhiilor)
• tulburări de ritm și șoc

Cel mai frecvent mecanism este IgE-mediat, la un pacient deja sensibilizat, dar există și reacții anafilactoide (similar clinic, fără mecanism IgE clasic).

Factori declanșatori frecvenți pentru anafilaxie

• medicamente: antibiotice (în special peniciline, cefalosporine), anestezice, AINS, substanțe de contrast
• venin de insecte: albine, viespi
• alimente: arahide, nuci, lapte, ou, pește, fructe de mare, uneori fructe sau semințe
• latex
• în rare cazuri, efort fizic asociat cu anumite alimente sau medicamente

Important: anafilaxia poate apărea și la un pacient cunoscut cu alergii ușoare anterioare, dar și “de novo”, fără istoric evident.

Manifestări clinice – cum recunoști urgența

Semne precoce (minute după contact):

• prurit intens, generalizat
• urticarie extinsă, eritem
• angioedem: buze, pleoape, limbă, față
• senzație de căldură, neliniște, anxietate

Implicația respiratorie:

• senzație de “nod în gât”, disfagie, voce răgușită
• stridor, wheezing, dispnee, senzație de sufocare
• tahipnee, retracții, cianoză în cazuri severe

Implicația cardiovasculară:

• tahicardie
• amețeli, lipotimie, hipotensiune
• colaps, șoc anafilactic

Implicația digestivă:

• crampe abdominale intense
• greață, vărsături, diaree
• senzație de “presiune” abdominală

Stare generală:

• anxietate extremă, senzație de moarte iminentă
• confuzie, obnubilare, pierderea cunoștinței

Nu este necesar să fie prezente toate manifestările. Dacă există:

• afectare cutanată + afectare respiratorie sau
• afectare cutanată + hipotensiune/șoc sau
• hipotensiune bruscă după expunerea la un alergen cunoscut,
  trebuie suspectată anafilaxia și tratată ca atare

Rolul asistentului medical – recunoaștere rapidă

Asistentul trebuie să fie antrenat să recunoască:

• diferența între o urticarie izolată și o reacție sistemică
• semnele de afectare respiratorie (dispnee, wheezing, stridor, edem laringian)
• semnele de afectare circulatorie (hipotensiune, puls filiform, tegumente reci, transpirații)

Elemente de alarmă:

• dificultăți de respirație, modificarea vocii, “nu pot să inspir”
• pacientul devine palid, transpirat, confuz
• tensiune arterială scăzută, puls rapid
  În aceste situații se consideră anafilaxie până la proba contrarie.

Prim ajutor în reacție alergică ușoară vs anafilaxie

Reacție alergică ușoară–moderată (fără semne respiratorii/hipotensiune):

• îndepărtarea alergenului (stop medicament, scoaterea acului, oprirea perfuziei)
• evaluare ABC (cale aeriană, respirație, circulație)
• monitorizarea funcțiilor vitale
• administrarea de antihistaminice ± corticosteroid conform prescripției medicului
• supraveghere atentă pentru apariția semnelor de agravare

Anafilaxie (urgență majoră):

Alarmezi imediat sistemul de urgență:

• anunți medicul
• suni la 112 dacă ești în afara spitalului sau în context extramural

Oprești expunerea la alergen:

• întrerupi perfuzia cu substanța suspectă (fără să scoți neapărat abordul venos, care poate fi folosit pentru tratament)
• îndepărtezi acul de înțepătură de insectă dacă este vizibil

Poziționarea pacientului:

• decubit dorsal cu membrele inferioare ușor ridicate, dacă este conștient și tensiunea e scăzută
• poziție semisezândă dacă predomină dispneea, dar cu atenție la hipotensiune
• poziție laterală de siguranță dacă este inconștient și respiră

Adrenalină i.m. – tratament de primă intenție (la indicația medicului, conform protocolului):

• se administrează de urgență intramuscular, de obicei în fața anterolaterală a coapsei
• se pot repeta dozele la intervale stabilite dacă simptomele persistă sau se agravează

Suport vital:

• oxigen pe mască, debit mare
• monitorizarea tensiunii arteriale, pulsului, saturației
• acces venos periferic (dacă nu este deja) și perfuzii cu cristaloizi pentru corectarea hipotensiunii

Tratament adjuvant:

• antihistaminice intravenos sau intramuscular
• corticosteroizi (nu acționează imediat, dar reduc riscul de recurență)
• bronhodilatatoare inhalatorii la bronhospasm, în asociere cu adrenalina

Asistentul are un rol central în:

• recunoaștere precoce
• pregătirea și administrarea rapidă a medicației prescrise
• monitorizare continuă și documentarea parametrilor

Observații importante pentru practică

• Reacțiile alergice pot prezenta fază bifazică: pacientul se poate ameliora, apoi se poate agrava din nou după câteva ore. De aceea este necesară observarea în unitate medicală o perioadă după un episod de anafilaxie.
• Un pacient cu anafilaxie trebuie ulterior evaluat de alergolog pentru identificarea alergenului și eventuală imunoterapie.
• Pacienții cu risc crescut (istoric de anafilaxie, alergii severe la înțepături de insecte sau alimente) ar trebui instruiți să poarte auto-injector cu adrenalină (acolo unde este disponibil) și să știe cum să îl folosească.
• Pentru personalul medical, cunoașterea exactă a alergiilor pacientului și notarea lor clară în foaie, pe brățări de identificare, pe documentele de tratament este esențială pentru prevenție.

De reținut

• Alergie = reacție imună exagerată; poate fi ușoară sau severă.
• Anafilaxie = formă severă de alergie, cu afectare respiratorie și/sau circulatorie, urgență vitală.
• Semne de alarmă: dificultăți de respirație, edem al feței/gâtului, hipotensiune, stare de colaps.
• Tratament de primă intenție în anafilaxie: adrenalină i.m., oxigen, perfuzii, 112/echipă de urgență.
• Rolul asistentului: recunoaștere rapidă, întreruperea alergenului, poziționare, administrare tratament conform protocolului, monitorizare continuă.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 7000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG