Anevrismul cerebral este o dilatare anormală a unui vas de sânge din creier, cauzată de slăbirea peretelui acestuia. Aceasta poate pune presiune pe țesuturile din jur sau, în cazuri grave, se poate rupe, provocând o hemoragie cerebrală. 

Această dilatare poate avea forme variate, cea mai comună fiind anevrismul sacular, care seamănă cu o mică pungă pe o arteră. Dacă un anevrism cerebral se rupe, poate duce la o hemoragie subarahnoidiană, o situație de urgență medicală gravă, care pune viața în pericol.

Dacă anevrismul cerebral se sparge, acesta provoacă accident vascular cerebral hemoragic. Cel mai adesea, un anevrism cerebral rupt apare în spațiul dintre creier și țesuturile subțiri care acoperă creierul. Acest tip de accident vascular cerebral hemoragic se numește hemoragie subarahnoidiană.

Etiologie

• Slăbiciunea congenitală a peretelui arterial: Unele persoane se nasc cu pereți arteriali mai slabi, ceea ce le predispune la dezvoltarea anevrismelor.
• Hipertensiune arterială: Presiunea ridicată constantă poate slăbi pereții arterelor în timp.
• Fumatul: Substanțele chimice din tutun pot afecta integritatea pereților arteriali.
• Consum excesiv de alcool: Excesul de alcool este asociat cu un risc crescut de anevrisme.
• Leziuni traumatice: Uneori, o lovitură la cap poate duce la formarea unui anevrism.
• Factori genetici

Semne și simptome – manifestări de dependență în anevrismul cerebral

Un anevrism cerebral nerupt poate să nu aibă niciun simptom, mai ales dacă este mic. Cu toate acestea, un anevrism mai mare nerupt poate apăsa țesuturile creierului și nervii și poate provoca:

• Cefalee
• Diplopie sau vedere încețoșată
• Durere oculară
• Rigiditate la nivelul gâtului
• Greață și vărsături
• Amețeli sau pierderea echilibrului

Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt, de obicei, foarte severe și apar brusc, deoarece ruptura provoacă o hemoragie cerebrală. Aceste simptome includ:

• Durere de cap bruscă și extrem de intensă
• Greață și vărsături: Acestea pot apărea împreună cu durerea de cap intensă și sunt semne frecvente în cazurile de hemoragie cerebrală.
• Rigiditate a gâtului: Poate apărea din cauza iritației meningelor (membranele care învelesc creierul) de la sângele eliberat în urma rupturii anevrismului.
• Sensibilitate la lumină (fotofobie): Persoana poate deveni extrem de sensibilă la lumină.
• Pierderea conștienței: Unii pacienți pot leșina sau chiar intra în comă, în funcție de severitatea hemoragiei și de zona afectată a creierului.
• Confuzie sau modificări cognitive: Pot apărea stări de confuzie, dezorientare sau dificultăți în vorbire și înțelegeri.
• Convulsii: În unele cazuri, un anevrism rupt poate provoca convulsii, din cauza deteriorării bruște a celulelor nervoase din creier.
• Tulburări de vedere: Pot apărea vedere dublă, vedere încețoșată sau pierderea vederii într-un anumit câmp vizual.
• Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului: Similar cu simptomele unui accident vascular cerebral, o persoană cu anevrism rupt poate avea slăbiciune, amorțeală sau paralizie pe o parte a corpului.
• Dificultăți de vorbire: Persoana poate avea probleme în articularea cuvintelor sau poate înțelege greșit ce se spune.

Simptome premonitorii ale unui anevrism iminent

Uneori, înainte de ruptura propriu-zisă, anevrismul poate „scurge” o cantitate mică de sânge, provocând un „avertisment”.  Aceasta poate provoca o durere de cap mai ușoară, dar severă, cu câteva zile sau săptămâni înainte de ruptura majoră.

Un anevrism cerebral rupt este o urgență medicală care necesită tratament imediat, deoarece poate duce la complicații grave, inclusiv deces, dacă nu este tratat rapid.

Evaluarea simptomelor

Pentru evaluarea simptomelor, medicii folosesc scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită și scala Hunt și Hess:

• Gradul 0 Anevrism nerupt
• Gradul 1 Pacientul nu prezintă simptome sau prezintă cefalee moderată
• Gradul 2 Pacientul are deficit neurologic staționar
• Gradul 3 Nervii cranieni III și IV prezintă pareze, cefalee moderată sau severă
• Gradul 4 Există starea de confuzie și apare somnolența
• Gradul 5 Pacientul se află în comă, prezintă tulburări vegetative și hemipareză
• Gradul 6 Pacientul este muribund și se află în comă profundă

Complicații

Complicațiile unui anevrism cerebral depind în mare măsură de faptul dacă anevrismul s-a rupt sau nu. Ruptura unui anevrism cerebral este de obicei cea mai gravă complicație și poate duce la o serie de probleme medicale grave.

• Hemoragie subarahnoidiană – Cea mai gravă complicație a unui anevrism cerebral rupt este hemoragia subarahnoidiană, o sângerare în spațiul dintre creier și membranele care îl înconjoară (spațiul subarahnoidian). Acest tip de hemoragie poate duce la: presiune intracraniană crescută, afectând funcționarea normală a creierului și leziuni cerebrale.
• Vasospasmul arterial – După o hemoragie subarahnoidiană, vasele de sânge din creier pot intra în spasm, ceea ce duce la constricția lor severă. Acest fenomen poate reduce fluxul sanguin către creier, provocând accidente vasculare cerebrale (AVC) (reducerea fluxului de sânge poate provoca ischemie cerebrală (privarea creierului de oxigen), ducând la un AVC ischemic).
• Hidrocefalie – Aceasta este o complicație în care sângele din hemoragie blochează circulația lichidului cefalorahidian (LCR) din jurul creierului și măduvei spinării.
• Reapariția hemoragiei – Anevrismul care se rupe o dată prezintă un risc crescut de a se rupe din nou dacă nu este tratat corespunzător. Aceasta poate duce la sângerare recurentă – o a doua hemoragie poate fi fatală sau poate cauza dizabilități grave.
• Deficite neurologice permanente – Chiar dacă pacientul supraviețuiește unei rupturi de anevrism, poate rămâne cu sechele permanente. Acestea pot include:
• Probleme cognitive: Dificultăți de memorie, probleme de concentrare și dificultăți în rezolvarea problemelor.
• Probleme motorii: Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului (hemipareză sau hemiplegie).
• Dificultăți de vorbire: Afazie (probleme cu vorbirea sau înțelegerea limbajului) sau disartrie (vorbire neclară).
• Probleme de vedere: Dublarea vederii sau pierderea parțială a vederii.
• Epilepsie – După o hemoragie cerebrală sau un accident vascular cerebral cauzat de un anevrism, poate apărea epilepsia. Aceasta poate însemna convulsii recurente, care trebuie gestionate pe termen lung cu medicamente anticonvulsivante.
• Infecții sau complicații post-chirurgicale
• Coma sau deces – Dacă hemoragia cerebrală este severă sau dacă vasospasmul sau hidrocefalia nu sunt tratate prompt, pacientul poate intra în comă sau poate deceda. Rata de mortalitate a unei rupturi de anevrism este ridicată, cu aproximativ 25-50% dintre pacienți decedând în primele 24 de ore.
• Probleme psihologice și emoționale – Persoanele care supraviețuiesc unui anevrism cerebral rupt se pot confrunta cu depresie, anxietate sau sindrom de stres post-traumatic (PTSD). Aceste probleme psihologice pot necesita consiliere sau terapie pe termen lung.

Diagnostic

Diagnosticul unui anevrism cerebral implică mai multe metode imagistice și teste care ajută la identificarea dilatației anormale a unei artere din creier. Aceste investigații sunt utilizate fie pentru a depista un anevrism asimptomatic (descoperit întâmplător sau în cazul unui screening), fie pentru a evalua un anevrism rupt, care cauzează hemoragie subarahnoidiană.

Metode de diagnostic:

• Tomografia computerizată (CT) – Scanarea CT folosește raze X pentru a crea imagini detaliate ale creierului și poate detecta rapid sângele acumulat în creier, indicând o posibilă ruptură a unui anevrism.
• Rezonanța magnetică (RMN) – Este util pentru detectarea anevrismelor mai mici sau a celor care nu sunt încă rupte. De asemenea, poate identifica leziuni subtile în țesutul cerebral.
• Angiografia prin rezonanta magnetica (denumita si angiografia IRM sau angio-RM) – În multe cazuri, angiografia IRM furnizează informații care nu pot fi obținute printr-o scanare cu raze X, ultrasunete sau tomografie computerizata (CT). Angiografia prin rezonanță magnetică permite obținerea unor imagini cu rezoluție înaltă, permițând vizualizarea separată a arterelor și venelor cerebrale.
• Angiografia cerebrală sau angiografia digitală prin substracție (DSA)

Cea mai precisă metodă de diagnosticare a unui anevrism cerebral este angiografia cerebrală sau angiografia digitală prin substracție (DSA). Aceasta este considerată „standardul de aur” pentru diagnosticarea anevrismelor cerebrale.

De ce este angiografia cerebrală cea mai precisă metodă:

• Detalii foarte precise: Angiografia cerebrală oferă imagini extrem de detaliate ale vaselor de sânge din creier, ceea ce permite medicilor să vadă chiar și anevrismele foarte mici sau pe cele localizate în zone complexe ale creierului, care pot fi dificil de detectat cu alte metode imagistice.
• Evaluare tridimensională: Metoda permite vizualizarea tridimensională a vaselor de sânge, facilitând o evaluare clară a dimensiunii și formei anevrismului, precum și a localizării sale exacte.
• Diagnostic și evaluare terapeutică simultană: Pe lângă diagnostic, angiografia cerebrală poate fi folosită și pentru planificarea tratamentului, cum ar fi embolizarea sau plasarea unui stent, într-o singură procedură.
• Cum funcționează angiografia cerebrală: Un cateter subțire este introdus printr-o arteră mare (de obicei, în zona inghinală) și ghidat până la vasele de sânge din creier. O substanță de contrast este injectată prin cateter, iar vasele de sânge sunt vizualizate folosind raze X, oferind imagini detaliate ale arterelor și ale anevrismului.
• Spre deosebire de alte metode imagistice, angiografia cerebrală este o procedură invazivă, ceea ce implică riscuri mici de complicații, cum ar fi sângerarea, afectarea vaselor de sânge sau formarea de cheaguri de sânge.

Tratament

Tratamentul depinde de mărimea și localizarea anevrismului și dacă acesta s-a rupt sau nu. De obicei, se iau în considerare următoarele tratamente:

• Monitorizare: Anevrismul mic care nu provoacă simptome poate fi monitorizat regulat prin imagistică pentru a se asigura că nu crește.
• Neurochirurgie
• Cliparea anevrismului: O procedură chirurgicală în care se aplică un clip metalic la baza anevrismului pentru a împiedica sângele să intre în el.
• Embolizare: O metodă minim invazivă în care un cateter este introdus printr-o arteră și ajunge la anevrism, unde spirale metalice sunt plasate în anevrism pentru a bloca fluxul de sânge.
• Chirurgie reconstructivă: Dacă un anevrism este foarte mare sau complex, se poate folosi un stent pentru a întări peretele arterial.
• Tratamentul complicațiilor hemoragiei (în caz de anevrism rupt).
• Reabilitare neurologică – După tratament, pacienții pot avea nevoie de terapie fizică, ocupațională și logopedică pentru a se recupera după deficitele neurologice cauzate de hemoragie sau de procedurile chirurgicale.
• Tratamente suplimentare și prevenire – menținerea tensiunii arteriale la niveluri normale este esențială pentru reducerea riscului de ruptură a unui anevrism.

Prognostic

Ruptura unui anevrism cerebral este o situație extrem de gravă, cu o rată ridicată de mortalitate și de complicații grave, inclusiv dizabilități permanente. Cu toate acestea, tratamentele preventive pot reduce semnificativ riscul de ruptură, mai ales dacă un anevrism este descoperit devreme.

Identificarea timpurie și tratamentul adecvat al anevrismelor cerebrale pot salva vieți și pot preveni complicațiile. Este important ca persoanele cu factori de risc sau simptome sugestive să consulte un medic pentru investigații suplimentare.

Îngrijirea pacientului cu anevrism cerebral

Conduita de urgență în cazul unui anevrism cerebral rupt

Ruptura unui anevrism cerebral provoacă hemoragie subarahnoidiană, o situație de urgență medicală care necesită intervenție imediată. Pașii principali pentru managementul în urgență includ:

• Evaluare rapidă și apel pentru asistență medicală avansată

Identificarea simptomelor: Dureri de cap severe, greață, vărsături, rigiditate la nivelul gâtului, confuzie, pierderea cunoștinței, și/sau simptome neurologice, cum ar fi paralizia, dificultăți de vorbire sau vedere.
Apel de urgență (112): Pacienții cu simptome sugestive pentru anevrism rupt trebuie să fie transportați imediat la spital.

• Stabilizarea pacientului

Airway, Breathing, Circulation (ABC): Evaluarea și menținerea funcțiilor vitale sunt primordiale. Asistenții medicali și echipa medicală de urgență vor evalua și asigura permeabilitatea căilor respiratorii, ventilația adecvată și circulația.
Oxigenoterapie: Dacă saturația de oxigen este scăzută sau pacientul are dificultăți respiratorii, se va administra oxigen.
Monitorizarea constantă a semnelor vitale: Pacientul trebuie să fie monitorizat continuu pentru tensiunea arterială, puls, saturație de oxigen și nivelul de conștiență (folosind scala Glasgow Coma Scale – GCS).

• Controlul hipertensiunii arteriale

Administrarea de medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale: Tensiunea arterială crescută poate agrava hemoragia. Medicamentele antihipertensive sunt utilizate pentru a reduce tensiunea arterială la niveluri sigure, fără a compromite perfuzia cerebrală.

• Pregătirea pentru intervenția chirurgicală sau endovasculară

Pacienții cu anevrism rupt trebuie să fie transportați rapid la o unitate medicală specializată.
Pregătirea pacientului pentru intervenție: Asistentul medical va ajuta la pregătirea pacientului pentru intervenția de urgență, inclusiv administrarea de medicamente, inserarea unei linii venoase și informarea echipei chirurgicale.

• Gestionarea complicațiilor

Monitorizarea semnelor de vasospasm: Asistentul medical trebuie să fie atent la semnele de vasospasm cerebral (cum ar fi agravarea stării neurologice), o complicație comună după hemoragie subarahnoidiană, și să colaboreze cu echipa medicală pentru administrarea tratamentelor corespunzătoare (de exemplu, nimodipină pentru prevenirea vasospasmului).
Gestionarea hidrocefaliei acute: În caz de hidrocefalie acută, se poate folosi un dren ventriculoperitoneal (pentru a elimina excesul de lichid cefalorahidian) sau un dren extern. Asistentul medical ajută la gestionarea drenajului și la monitorizarea lichidului drenat.

• Administrarea analgezicelor și medicației antiemetice

Gestionarea durerii și a disconfortului: Durerea severă de cap este un simptom frecvent în cazul anevrismului rupt. Asistentul medical poate administra analgezice opioide pentru a controla durerea.

• Controlul grețurilor și vărsăturilor

Antiemetice, cum ar fi ondansetronul, sunt administrate pentru a preveni vărsăturile, care pot agrava starea pacientului prin creșterea presiunii intracraniene.

Diferența dintre AVC Accident vascular cerebral si Anevrism cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) și anevrismul cerebral sunt ambele afecțiuni grave care implică vasele de sânge din creier, dar au cauze și mecanisme diferite.

Accidentul Vascular Cerebral (AVC)

Un AVC apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ, ceea ce duce la lipsa de oxigen și nutrienți în acea zonă. Există două tipuri principale de AVC:

• AVC ischemic: Este cel mai comun tip, reprezentând aproximativ 85% din cazuri. Acesta apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care alimentează creierul, ceea ce duce la lipsa de oxigen și leziuni cerebrale.
• AVC hemoragic: Apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe și sângele se scurge în țesutul cerebral, distrugând celulele din acea zonă. Acesta este mai rar, dar are o mortalitate mai mare.

Anevrismul Cerebral

Un anevrism cerebral este o dilatare sau umflare anormală a peretelui unui vas de sânge din creier, care poate să rămână nedetectată pentru mult timp. În sine, anevrismul nu cauzează simptome dacă nu se rupe, dar dacă se rupe (produce hemoragie), poate provoca un AVC hemoragic sever.

Diferențe esențiale:

• Cauza:

AVC ischemic: Blocarea unui vas de sânge (de obicei un cheag).
AVC hemoragic: Ruptura unui vas de sânge (fără a implica un anevrism).
Anevrism cerebral: Este o proeminență pe peretele unui vas de sânge, iar pericolul apare atunci când acesta se rupe, cauzând hemoragie.

• Simptome:

AVC: Simptomele apar brusc și pot include slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, confuzie, amețeli și pierderea echilibrului.
Anevrism: Dacă nu este rupt, poate să nu cauzeze simptome. Când se rupe, produce o durere de cap extrem de severă, greață, vărsături, pierderea conștienței și alte simptome neurologice severe.

• Tratament:

AVC ischemic: Se tratează de obicei cu medicamente care dizolvă cheagul (trombolitice) sau cu intervenții chirurgicale pentru a îndepărta cheagul.
AVC hemoragic: Necesită de obicei intervenții chirurgicale pentru a opri sângerarea și a diminua presiunea asupra creierului.
Anevrism: Dacă este diagnosticat înainte de a se rupe, poate fi tratat cu intervenții chirurgicale pentru a preveni ruptura. Dacă s-a rupt, tratamentul de urgență este necesar pentru a opri hemoragia.

În concluzie, un AVC poate fi rezultatul unui cheag de sânge sau al unei hemoragii, în timp ce un anevrism cerebral reprezintă o dilatare anormală a unui vas de sânge, care poate duce la un AVC hemoragic dacă se rupe.

Intervențiile asistentului medical în cazul unui anevrism cerebral

Rolul asistentului medical variază în funcție de starea pacientului și de stadiul tratamentului. Iată principalele responsabilități și intervenții:

• Monitorizarea semnelor vitale
  Monitorizare continuă a semnelor vitale: Tensiunea arterială, pulsul, saturația de oxigen și ritmul cardiac sunt monitorizate continuu, deoarece fluctuațiile acestora pot indica agravarea stării pacientului.
• Monitorizarea stării neurologice: Evaluarea frecventă a stării de conștiență folosind scala Glasgow (GCS) și observarea eventualelor modificări ale statusului neurologic (de exemplu, apariția slăbiciunii unilaterale, probleme de vorbire sau pierderea conștienței).
• Asigurarea unei linii venoase pentru administrarea medicației
  Asistentul medical trebuie să asigure accesul intravenos pentru administrarea rapidă a medicamentelor necesare, cum ar fi antihipertensivele, analgezicele, antiemeticele sau sedativele, și pentru administrarea lichidelor intravenoase.
• Supravegherea și îngrijirea postoperatorie
  După intervenția chirurgicală (clipare) sau endovasculară (embolizare cu spirale), pacientul necesită monitorizare atentă în unitatea de terapie intensivă. Asistentul medical va fi responsabil pentru:
  Monitorizarea eventualelor complicații postoperatorii (de exemplu, sângerare, infecție sau cheaguri de sânge).
  Monitorizarea drenurilor ventriculare, dacă pacientul are hidrocefalie tratată prin drenaj extern.
  Ajustarea poziției pacientului pentru a preveni creșterea presiunii intracraniene.
• Administrarea tratamentului medicamentos la recomandarea medicului
• Educația pacientului și a familiei
  Educație privind factorii de risc: După tratament, asistentul medical va educa pacientul și familia cu privire la gestionarea tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, evitarea consumului excesiv de alcool și adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a reduce riscul de recurență.
• Suport emoțional și psihologic: Pacienții și familiile lor se pot confrunta cu stres psihologic sever. Asistentul medical trebuie să fie un sprijin pentru aceștia, oferind informații și încurajare în timpul procesului de recuperare.

Conduita de urgență în cazul unui anevrism cerebral este centrată pe stabilizarea rapidă a pacientului, controlul hipertensiunii și pregătirea pentru intervenția chirurgicală sau endovasculară. Asistenții medicali au un rol crucial în monitorizarea semnelor vitale, gestionarea medicației și sprijinul emoțional pentru pacienți și familiile lor, contribuind astfel la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice și la reducerea complicațiilor.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro