Arteriopatii – afecțiuni cronice ale arterelor periferice

Arteriopatiile reprezintă afecțiuni ale arterelor periferice, caracterizate prin îngustarea sau obstrucția progresivă a lumenului arterial, ceea ce determină scăderea fluxului sangvin către țesuturile irigate de vasul afectat.

În sens larg,  arteriopatiile includ toate bolile arterelor, indiferent de mecanism:

• Ateroscleroza (cea mai frecventă, arteriopatia obliterantă clasică)
• Anevrismul arterial
• Tromboza arterială
• Embolia arterială
• Vasculitele arteriale (arterita Takayasu, arterita cu celule gigante, boala Buerger)
• Arteriopatii traumatice (leziuni ale peretelui arterial)
• Arteriopatii congenitale

Cel mai frecvent, termenul se referă la arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare, produsă prin ateroscleroză.

Pentru înțelegere clară, arteriopatiile se împart în cinci categorii mari:

1. Arteriopatiile aterosclerotice (cele mai frecvente)

Definiție

Ateroscleroza este un proces degenerativ caracterizat prin depuneri de lipide și inflamație cronică în peretele arterial, care îngustează progresiv lumenul vasului.

Forme clinice

• Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare
• Ateroscleroza carotidiană
• Ateroscleroza renală
• Ateroscleroza mezenterică

Semne clinice tipice

• Claudicație intermitentă
• Durere de repaus
• Ulcere ischemice / necroză
• Răceală, paloare, puls distal diminuat

Aceasta este „arteriopatia clasică” din medicina internă și chirurgie vasculară.

2. Arteriopatiile anevrismale (anevrismele)

Definiție

Anevrismul este dilatația patologică, permanentă a unui segment arterial, prin slăbirea peretelui vascular.

Localizări frecvente

• Aorta abdominală (cel mai frecvent)
• Aorta toracică
• Artera poplitee
• Artera splenică

Riscuri

• Ruptură (cu hemoragie masivă)
• Tromboză intraluminală
• Embolie distală

Semne

• Palparea unei pulsatilități anormale
• Durere abdominală sau lombară
• Ischemii periferice prin embolizare

3. Arteriopatiile trombotice și embolice

3.1. Tromboza arterială

Definiție: formarea unui cheag în interiorul arterei, care obstrucționează fluxul.

Cauze:

• Ateroscleroză avansată
• Traumatism vascular
• Stări hipercoagulabile

Semne: instalare bruscă a durerii, răcire, paloare, abolirea pulsului.

3.2. Embolia arterială

Definiție: migrarea unui cheag din altă parte (cel mai frecvent din inimă, în fibrilație atrială), care blochează o arteră periferică.

Semne:

• Debut foarte brusc
• Durere intensă
• Picior rece, insensibil
• Absența pulsului distal

Acestea reprezintă urgențe vasculare majore.

4. Arteriopatiile inflamatorii (vasculitele)

Definiție

Inflamația peretelui arterial duce la îngroșarea, rigidizarea sau obstrucția vasului.

Forme principale

• Arterita Takayasu (la femei tinere; afectează aorta și ramurile)
• Arterita cu celule gigante (Horton) (pacienți > 50 ani; afectarea arterei temporale)
• Boala Buerger (tromboangeită obliterantă) (asociată puternic cu fumatul)
• Vasculite ANCA-asociate (granulomatoză cu poliangeită etc.)

Semne

• Durere ischemică
• Absența pulsurilor
• Febră, scădere ponderală, sindrom inflamator

5. Arteriopatii traumatice și iatrogene

Cauze

• Traumatisme deschise sau închise ale membrelor
• Leziuni ale arterelor în intervenții chirurgicale
• Complicații ale procedurilor endovasculare

Semne

• Hematom expansiv
• Puls distal absent
• Durere bruscă

Etiologie

Principala cauză este ateroscleroza – proces degenerativ al peretelui arterial caracterizat prin depunerea de lipide, colesterol și celule inflamatorii în intima arterelor.
Alte cauze posibile:

• Diabet zaharat (angiopatie diabetică);
• Arterite inflamatorii (arterită Takayasu, boala Buerger);
• Traumatisme vasculare;
• Tromboze și embolii arteriale;
• Boala Raynaud (spasm arterial repetat);
• Factori iatrogeni – radioterapie, medicație vasoconstrictoare.

Factori de risc

• Fumatul (cel mai important factor modificabil);
• Hipertensiunea arterială;
• Hiperlipidemia (colesterol crescut);
• Diabetul zaharat;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Vârsta înaintată;
• Sexul masculin (până la menopauză, când riscul se egalizează);
• Istoric familial de boli cardiovasculare.

Fiziopatologie

Procesul de ateroscleroză determină formarea unei plăci ateromatoase în peretele arterial, care:

• îngustează treptat lumenul vasului;
• reduce fluxul sangvin distal;
• favorizează tromboza locală;
• duce, în timp, la ischemie cronică a țesuturilor.

Când reducerea fluxului depășește capacitatea de compensare prin circulație colaterală, apare durerea ischemică, urmată de leziuni trofice și, în cazurile severe, gangrenă.

Tablou clinic

Simptomul cardinal este durerea ischemică. Evoluția clinică parcurge mai multe stadii:

🔹 Stadiul I – Asimptomatic

Circulația colaterală compensează. Poate exista răcirea extremităților, paloare la efort.

🔹 Stadiul II – Claudicație intermitentă

Durere musculară la mers, care obligă pacientul să se oprească („semnul vitrinei”). Durerea dispare în repaus.

🔹 Stadiul III – Durere de repaus

Durere intensă, mai ales noaptea, care obligă pacientul să țină piciorul coborât pentru ameliorare.

🔹 Stadiul IV – Tulburări trofice

Apar ulcerații, necroze, gangrenă uscată sau umedă la nivelul degetelor și piciorului.

Semne obiective

• Piele rece, palidă sau cianotică;
• Absența sau diminuarea pulsului periferic (pedios, tibial posterior, popliteu);
• Păr absent pe gambe;
• Unghii îngroșate, distrofice;
• Rană care se vindecă greu;
• În stadii avansate: ulcere ischemice, necroză, gangrenă.

Diagnostic

Diagnosticul este clinic, completat prin investigații paraclinice:

• Indice gleznă-braț (ABI) – raportul dintre tensiunea sistolică la gleznă și la braț; < 0,9 indică arteriopatie.
• Eco-Doppler arterial – vizualizează fluxul sangvin și gradul de stenoză.
• Angiografie / angio-CT / angio-RMN – localizează și cuantifică obstrucția.
• Analize de laborator – lipide, glicemie, HbA1c, markeri inflamatori.

Complicații

• Ulcere ischemice;
• Infecții locale (gangrenă umedă);
• Tromboze acute;
• Amputații;
• Ischemie cronică ireversibilă;
• Riscul crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Tratament

1. Tratament medicamentos

• Antiagregante plachetare: Aspirină, Clopidogrel;
• Vasodilatatoare și hemorheologice: Cilostazol, Pentoxifilină;
• Statine (scad colesterolul);
• Controlul tensiunii arteriale și al glicemiei;
• Analgezice pentru durerea ischemică.

2. Tratament intervențional / chirurgical

• Angioplastie cu balon / stent;
• Bypass arterial (autogrefă sau proteză vasculară);
• Amputație – în caz de necroză extinsă ireversibilă.

3. Tratament igieno-dietetic

• Renunțarea la fumat (esențială);
• Controlul greutății;
• Dietă hipolipidică și hipoglucidică;
• Activitate fizică moderată, adaptată toleranței;
• Îngrijirea atentă a picioarelor (evitarea rănilor, igienă riguroasă).

Rolul asistentului medical

Asistentul medical are un rol esențial în monitorizare, educație și îngrijire:

• Observarea semnelor de ischemie și evoluția leziunilor trofice;
• Măsurarea și compararea pulsului periferic bilateral;
• Asigurarea igienei locale și a protecției zonei afectate;
• Monitorizarea tensiunii arteriale, glicemiei și tratamentului prescris;
• Educația pacientului privind renunțarea la fumat, alimentația corectă și mobilizarea;
• Sprijin psihologic – pacienții cu ischemie cronică și risc de amputație au nevoie de consiliere;
• Supravegherea postoperatorie (drenuri, pansamente, circulație periferică).

Prevenție

• Controlul factorilor de risc cardiovascular (HTA, dislipidemie, diabet);
• Exercițiu fizic regulat;
• Alimentație sănătoasă, bogată în legume și pește;
• Evitarea sedentarismului și a fumatului;
• Consult medical la primele semne de durere la mers sau răcire a membrelor.

Arteriopatiile sunt manifestări periferice ale bolii aterosclerotice sistemice.
Deși evoluția lor este lentă, complicațiile pot fi severe dacă nu sunt depistate și tratate precoce.
Prin educație, prevenție și monitorizare atentă, asistentul medical contribuie esențial la menținerea circulației periferice și la evitarea amputațiilor.

Anevrismul

Anevrismul se prezintă ca o dilatare a unui vas sanguin și poate fi localizat oriunde în organism.

Cel mai adesea, anevrismul se dezvoltă în segmentul abdominal al arterei aortice și la nivelul vaselor creierului (anevrism cerebral).

Embolia 

Embolia este obstrucția brutală a unui vas, cel mai des o artera, prin migrarea unui corp străin (embol) vehiculat prin circulația sangvină. Vezi Embolia pulmonară.

Tromboza

Tromboza înseamnă producerea unui tromb (cheag de sânge) într-un vas de sânge. Vezi Tromboflebita.

Stenoza

Stenoza reprezintă îngustarea a unui orificiu organic sau a unui canal lucru care o diminuare patologică permanentă.

Cauzele stenozei:

• Ateroscleroză;
• Defecte congenitale;
• Diabet;
• Iatrogene, de exemplu secundar radioterapiei;
• Infecție;
• Inflamație;
• Ischemie;
• Neoplasm.

Vasculita

Vasculita este inflamația pereților vaselor de sânge. Poate afecta orice vas de sânge din organism.

Ateroscleroza – Placă de aterom (arteriopatii)

Ateroscleroza reprezintă formarea la nivelul arterelor mijlocii și mari de depozite de plăci de aterom (plăci de culoare galbenă), ce conțin material lipidic.

Efectele asupra creierului, inimii, extremităților, și a altor organe constituie cauza majoră a morbidității și mortalității, conducând la: angina pectorală, infarctul miocardic, accidentul cerebral, cardiopatia ischemică.

La un pacient cu ateroscleroză, pot apărea:

• Stenoză;
• Tromboză;
• Anevrism;
• Embolie.

Factori de risc ai aterosclerozei:

• Obezitatea;
• Dietă neechilibrată
• Stil de viață sedentar;
• Fumatul;
• Diabetul zaharat;
• Alcoolismul;
• Hipertensiune arterială

Spasm vascular

Un spasm vascular este o contracție (îngustare) persistentă a pereților vaselor de sânge, care are ca și consecință vasoconstricția. Un spasm poate reduce sau bloca fluxul de sânge către o parte a inimii. Lumenul se îngustează fizic ca urmare a contracției. Această îngustare poate reduce fluxul sanguin. Vasospasmele pot afecta orice zonă a corpului, inclusiv creierul (vasospasmul cerebral) și artera coronară (vasospasmul arterei coronare).

Vasospasmul poate să ducă la ischemie sau necroză. Un exemplu de vasospasm este cel prezent în boala Raynaud. Vasospasmul  coronarian poate duce la angină și infarct miocardic.

Ocluzie cu inversarea fluxului sanguin – Sindromul de furt subclavicular 

Furtul subclavicular este rezultatul inversării fluxului de sânge în teritoriile vasculare furnizate în mod normal de artera subclavie. Sindromul de furt subclavicular este ansamblul de tulburări provocate de ocluzia uneia dintre arterele subclaviculare care iriga fiecare din cele doua brațe. Acest sindrom este consecutiv formarii unei placi de aterom (depunere de colesterol pe peretele intern al unei artere) care obstruează parțial sau complet artera subclaviară.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 10.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG