Cuprins
Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală primară) este o boală endocrină caracterizată de hipofuncția suprarenală.
În boala Addison, glandele suprarenale, situate chiar deasupra rinichilor, produc prea puțin cortizol și, adesea, prea puțin aldosteron. Boala Addison apare atunci când secreția de hormoni devine insuficientă, ca urmare a afectării glandelor suprarenale.
Boala Addison poate să apară la toate grupele de vârstă și la ambele sexe și poate pune viața în pericol. Tratamentul presupune administrarea de hormoni pentru a-i înlocui pe cei care lipsesc.
Etiologie
Cauze ale insuficienței glandelor suprarenale pot include:
- Insuficiență suprarenală autoimună;
- Tuberculoza;
- Alte infecții ale glandelor suprarenale;
- Răspândirea cancerului la glandele suprarenale;
- Sindromul Waterhouse-Friderichsen;
- HIV;
- Hemoragie suprarenală bilaterală;
Forme
- forma primară, când este afectată direct secreția locală a hormonilor glandulari;
- forma secundară, când este afectată indirect sinteza locală, prin modificări ale secreţiei de ACTH hipofizar (hormon adrenocorticotrop – corticotropina), care controlează activitatea suprarenalelor.
Insuficiență suprarenală primară
Boala Addison este cauzată de afectarea glandelor suprarenale, ceea ce duce la insuficienta hormonului cortizol și, deseori, insuficient aldosteron. Glandele suprarenale fac parte din sistemul endocrin.
Boala Addison poate fi rezultatul atacului de către organism a glandelor suprarenale (boală autoimună). Din motive necunoscute, sistemul imunitar vede cortexul suprarenal ca fiind străin, ceva de atacat și distrus. Persoanele cu boala Addison sunt mai predispuse decât alții să aibă și o altă boală autoimună.
Insuficiență suprarenală secundară
Glanda pituitară produce un hormon numit hormon adrenocorticotrop (ACTH). ACTH la rândul său stimulează cortexul suprarenal să-și producă hormonii. Tumorile benigne ale hipofizare, inflamația și intervenția chirurgicală sunt cauze frecvente ale neproducerii de hormoni hipofizari. Prea puțin ACTH poate duce la o cantitate prea mică de glucocorticoizi și androgeni produși în mod normal de glandele suprarenale, chiar dacă glandele suprarenale în sine nu sunt afectate. Aceasta se numește insuficiență suprarenală secundară.
Semne și simptome Manifestări de dependență în boala Addison
Simptomele bolii Addison se dezvoltă de obicei lent, adesea pe parcursul a câteva luni. Adesea, boala progresează atât de lent încât simptomele sunt ignorate. Semnele și simptomele pot include:
- Slăbiciune, oboseală;
- Scădere în greutate;
- Amețeală;
- Inapetență până la refuzul alimentelor;
- Accentuarea pigmentației tegumentare (semn caracteristic);
- Anorexie, greață, vomă;
- Pierdere masivă de apă;
- Hipotensiune arterială (sub 100mmHg), hipoglicemie;
- Diaree cronică, durere abdominală;
- Pierderea părului la femei;
- Tulburări de echilibru și de vedere;
- Acufene;
- Lipotimie;
- Sindrom depresiv, dificultăți de concentrare;
- Anxietate, apatie, iritabilitate;
- hipomenoree, libidou scăzut, infertilitate .
Insuficiență suprarenală acută (criză addisoniană)
Uneori, semnele și simptomele bolii Addison pot apărea brusc. Criza addisoniană poate conduce la șoc și este o urgență medicala. Factori care pot declanșa criza sunt: efort fizic sau intelectual, frig, căldură, emoții.
Criza poate avea următoarele semne și simptome:
- Slăbiciune severă;
- Confuzie;
- Durere în partea inferioară a spatelui sau a picioarelor;
- Dureri abdominale severe, vărsături și diaree, ducând la deshidratare;
- Scăderea conștienței sau delir;
- Tensiune arterială scăzută;
- Potasiu ridicat (hiperkaliemie) și sodiu scăzut (hiponatremie);
Tratament
Tratamentul bolii se face pentru întreaga viață, și constă în substituirea hormonilor-lipsă. Aceasta lucru se face cu ajutorul tabletelor de hidrocortizon, sau prednison, pentru asigurarea dozei de cortizol, precum și fludrocortizon, pentru asigurarea dozei de aldosteron.
Îngrijirea pacientului cu boala Addison
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu boala Addison
- pacientul să nu prezinte modificări ale tensiunii arteriale;
- pacientul să își poată crește capacitatea de adaptare la efort și să poată îndeplini activitățile zilnice;
- pacientul să crească în greutate și să se mențină;
- pacientul să privească optimist;
- să fie combătute efectele bolii;
Problemele pacientului cu boala Addison
- alterarea echilibrului hidric prin deficit;
- pierderea de lichide care poate conduce la șoc hipovolemic;
- dezechilibre hidrolectrolitice;
- stare emotivă, iritabilitate;
- intoleranță la activitate ;
- alterarea nutriției legată de inapetență, vărsături;
- risc de hipoglicemie;
- alterarea imaginii corporale din cauza hiperpigmentației;
- risc de accidentare din cauza predispoziției la amețeli și lipotimii;
Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boala Addison
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu boala Addison
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectelor acestuia;
- supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
- asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport psihologic;
- pregătirea psihică a pacientului pentru a cunoaște esența și importanța examinărilor;
- asistentul medical asigură aportul de lichide necesar prin administrare parenterală, la nevoie;
- cântărește zilnic pacientul;
- asigurarea unei hidratări corespunzătoare;
- face bilanțul zilnic intre lichidele ingerate și cele excretate;
- verifică trugorului pentru aprecierea deshidratării;
- asigură mediul cu îndepărtarea factorilor de stres, reducerea zgomotelor, temperatura constantă, aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat corespunzător;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de odihnă și asistarea pacientului pentru evitarea posibilelor accidente;
- dozarea glicemiei;
- evitarea factorilor care pot declanșa criza: efort fizic, frig, căldură, emoții;
- instruiește pacientul pentru administrarea tratamentului acasă; acesta trebuie să aibă permanent asupra lui medicamentele (tablete de prednison sau cortizon injectabil);
- pacientul cu boala Addison trebuie să poarte mereu asupra lui un carnet unde este notat faptul că suferă de această boală și doza care trebuie să fie administrată într-o eventuală criză;
- asistentul medical sfătuiește familia să susțină psihic pacientul și să cunoască semnele unei crize sau ale unei doze necorespunzătoare (greață, slăbiciune, depresie, amețeală, poliurie).
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Pentru mai multe teste, accesați secțiunea Teste Grilă.
Infografic:
