Boala diareică acută (BDA)

Boala diareică acută (BDA) este o afecțiune caracterizată prin apariția bruscă a diareei, adesea însoțită de alte simptome digestive precum greață, vărsături, dureri abdominale și uneori febră.

Boala diareică acută (BDA) este o boală contagioasă acută produsă de enterobacterii patogene, condiționat patogene, virusuri, inclusiv dizenteria (shigelloza), salmonelloza, rotaviroza, etc.

Această boală este una dintre cele mai comune probleme de sănătate la nivel global și poate afecta persoanele de toate vârstele, de la copii la adulți.

BDA este cauza principală a morbidităţii şi mortalităţii copiilor în ţările în curs de dezvoltare. BDA prezintă, în fond, două riscuri majore: deshidratarea şi denutriţia. BDA ocupă locul III după infecţiile respiratorii acute și parazitoze în structura morbidităţii cauzate de boli infecţioase.

Cuprins

Epidemiologie

Boala diareică acută BDA are anumite particularități epidemiologice:

gradul de răspândire (în toată lume);
gradul de contagiozitate înalt;
mecanismul de infectare fecalo-oral;
apariţia focarelor epidemice.

Etiologie (cauze)

Sursa de infecţie – omul bolnav, purtătorii de germeni, sănătoşi sau convalescenţi și în unele cazuri animalele și păsările.

Infecții virale: Majoritatea cazurilor de BDA sunt cauzate de virusuri precum rotavirusul, norovirusul și adenovirusurile.
Infecții bacteriene: Bacteriile precum Escherichia coli (E. coli), Salmonella, Shigella și Campylobacter pot provoca diaree acută.
Infecții parazitare: Paraziți precum Giardia lamblia și Cryptosporidium pot cauza și ele diaree acută.
Consumul de alimente sau apă contaminate: Consumul de alimente sau apă contaminate cu agenți patogeni poate duce la apariția BDA.
Erori în alimentaţie: abuzuri cantitative sau erori calitative (alimente necorespunzătoare vârstei copilului).
Intoxicaţii: cu nitriţi din apa de puţ (la sugari), ciuperci otrăvitoare, insecticide, arsenic.

Factori favorizanți

Cauze favorizante:

Igiena deficitară în special la prepararea alimentelor.
Malnutriţia protein-calorică.
Deficitul imun.
Sezonul cald pentru infecţiile bacteriene, sezonul rece pentru infecţiile virale.

Calea de transmitere

Calea de transmitere – alimentară, habituală, hidrică.
Mecanism de transmitere – fecalo-oral, aerogen.

Semne și simptome – manifestări de dependență în Boala diareică acută BDA

BDA evoluează cu debut acut
Diaree apoasă sau apoasă cu sânge
Greață și vărsături repetate
Dureri abdominale și crampe
Febră 38–39°C și oboseală
Apetit scăzut
Limbă uscată, saburală
Colici abdominale
Scaune de 10-20 de ori pe zi, lichide, apoase cu mucus și striuri de sânge
Abdomen balonat
Deshidratare, în special la copii și vârstnici

Simptomatologia în gastroenteritele acute la sugar şi copilul mic

La această vârstă, gastroenteritele acute pot îmbrăca două forme clinice: gastroenterita acută simplă sau gastroenterita acută toxică cu sindrom de deshidratare acută.

Simptome	Gastroenterita acută simplă	Gastroenterita acută toxică cu sindrom de deshidratare acută
Modificări ale scaunului	Maximum 7-8/24 ore, semilichide, mucogrunjoase, uneori lichide	Peste 7-8/24 ore, lichide, explozive, fetide
Vărsături	Absente sau rare	Frecvente, numeroase, incoercibile
Meteorism abdominal	Absent sau moderat	Frecvent şi intens
Scădere în greutate	Sub 10% din greutatea anterioară	Peste 10% din greutatea anterioară
Febră	Subfebril sau absentă	Febră marcată
Stare generală	Bună	Alterată, cu facies palid-cenuşiu, de suferinţă
Pliul cutanat abdominal	Elastic	La pensare este persistent, demonstrând pierderea elasticităţii prin deshidratare
Fontanela anterioară	Normală	Deprimată
Diureza	Normală	Oligurie

Extremităţile	Calde	Reci (stare de şoc)
Şoc anhidremic	NU prezintă	Frecvent
Ionograma serică	Normală	Cu pierderi de Na, K, Mg, Cl şi bicarbonat
Rehidratarea	Se face pe cale orală cu săruri de rehidratare	Se face prin perfuzii endovenoase cu soluţii hidroelectrolitice
Antibiotice	Pot să nu fie necesare	Se indică un antibiotic pe cale orală şi unul parenteral, existând germeni enteroinvazivi. Alegerea antibioticului se face după antibiogramă pentru germenii identificaţi în coprocultură

Investigații

Pentru orice diaree, coprocultura (înainte de antibioticoterapie) cu antibiograma.
Pentru gastroenterita gravă în plus ionograma serică şi echilibrul acido-bazic (necesare pentru alcătuirea perfuziei endovenoase).

Tratament și gestionarea BDA

Rehidratare: Este esențială înlocuirea lichidelor și electroliților pierduți prin diaree. Se recomandă consumul de apă, supe și soluții de rehidratare orală.
Alimentație adecvată: Se recomandă o dietă ușoară și blandă, evitând alimentele grase, picante sau dificil de digerat.
Tratament simptomatic: sunt prescrise antidiareice sau antiemetice;
Tratament specific: tratament specific cu antibiotice sau antiparazitare.
În general, este indicat un singur medicament dintre: Cotrimoxazol, Rifaximină, Ercefuryl, Furazolidon, Enterol, Colistin, Ampicilină. Pentru diminuarea pierderii de lichide la nivelul intestinului: Hidrasec. Pentru a diminua intensitatea diareei: Smecta – pulbere. ATENŢIE, este contraindicat în diareea acută Loperamid (Imodium), care produce o pareză a musculaturii netede intestinale, cu retenţia de germeni bacterieni, toxine şi gaze.
Repaus la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile.
La sugar se va continua alimentaţia naturală, dar alăptările vor fi mai frecvente; Dacă copilul este alimentat exclusiv la sân se administrează soluție pentru rehidratare orală (SRO) sau apă curată ca adaos la laptele matern.
În caz de alimentaţie artificială copilului în vârstă până la 6 luni i se vor administra amestecuri adaptate, de preferință cu activitatea lactozei scăzută, copilului mai mare de 6 luni – pireuri din legume, terciuri, supă din legume cu carne fiartă tocată, peşte, adăugând ulei vegetal, chefir.
Trebuie administrat lichid: 50-100 ml după fiecare scaun lichid (până la 2 ani); 100-200 ml după fiecare scaun lichid (peste 2 ani).
Lichidele se administrează prin înghiţituri mici frecvente. Dacă la copil a apărut voma, se așteaptă 10 minute.
Se continuă administrarea lichidelor suplimentare până la încetarea completă a diareei.
Supravegherea medicală va dura 5-7 zile de la debutul bolii cu măsurarea temperaturii 2 ori pe zi, urmărirea scaunelor, izolarea la domiciliu a pacientului va dura până la dispariţia semnelor clinice.
Se impune spitalizarea dacă diareea va dura mai mult de 14 zile, starea copilului se agravează, nu poate să bea, vomită repetat, apar scaune cu sânge.

În gastroenterita acută toxică cu sindrom de deshidratare acută

Primele 24-48 de ore perfuzie endovenoasă continuă de rehidratare. Soluţiile de bază sunt: soluţie de glucoză 5% şi 10%, ser fiziologic (soluţie de NaCl 0,9%). Se adaugă în funcţie de ionograma serică, calculându-se cantităţile necesare: soluţie de clorură de potasiu, soluţie de bicarbonat de sodiu. În ultima zi de perfuzie se reia prin tatonare calea orală cu mucilagiu de orez, apoi în zilele următoare se reia alăptarea progresivă la cei alimentaţi natural, pe când la cei alimentaţi artificial se introduce o formulă de lapte praf delactozat care se va creşte progresiv de la o zi la alta.
Antibioticoterapia este indicată în funcţie de coprocultură şi antibiogramă: un antibiotic pe cale orală (spre exemplu cotrimoxazol) şi unul intravenos (exemplu ampicilina).

Simptomatologia în gastroenterita acută la copilul mare

Tabloul clinic prezintă deosebiri faţă de sugar, având în general o simptomatologie asemănătoare cu cea de la adulţi.
Există forme uşoare care, după o dietă de 6-24 de ore cu săruri pentru rehidratare orală, beneficiază de realimentare progresivă cu supe de zarzavat strecurate dar cu orez în ele, pâine albă prăjită, sticksuri, paste făinoase, brânză de vaci, carne slabă fiartă rasol.
Există şi forme grave, cu deshidratare acută manifestată prin sete intensă, tegumente şi mucoase uscate, ochi înfundaţi şi încercănaţi, uneori chiar şoc anhidremic. Acestea necesită perfuzie endo-venoasă continuă de rehidratare cu soluţii hidroelectrolitice, timp de 24-48 de ore. Urmeaază realimentarea progresivă cu aceleaşi produse menţionate la formele uşoare.

Îngrijirea copilului cu gastroenterită acută

Din momentul constatării primelor semne de boală, copilul trebuie izolat fie la domiciliu, dacă prezintă semne uşoare ale afecţiunii, fie la spital, dacă starea lui este gravă.
Asistentul medical va urmări starea generală a copilului, temperatura, numărul şi aspectul scaunelor, dacă are sau nu vărsături, cum primeşte lichidele, va administra medicamentele prescrise.
Pentru sugarii alimentaţi natural va recomanda, în general, (dacă sugarul nu este într-o stare foarte gravă), continuarea alăptării.
Asistentul medical va colabora cu părinţii pacientului pentru a acorda anumite sfaturi cu privire la alimentaţie în continuare, pentru a nu risca o recădere a fenomenelor digestive.

Profilaxie

Respectarea regulilor de igienă la prepararea şi păstrarea alimentelor şi la servitul mesei.
Pentru sugari şi copii mici se va respecta ordinea şi progresivitatea la schimbările în alimentaţie şi la introducerea fiecărui aliment nou.

Prognostic

Aspecte evolutive ale BDA:

În formele uşoare şi medii durata bolii este de 5-7 zile cu vindecare completă.
În formele severe şi în formele generalizate boala durează 2-3 săptămîni,
În formele asociate sau cu complicaţii boala are o evoluţie ondulantă, caracterizată prin apariţia similară a formelor clinice prelungind durata bolii.