Cancerul mamar este o boală în care celulele maligne se formează în țesuturile sânului.
Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei.
Etiologie
Cauza exacta a cancerului mamar este necunoscută.
Hormonii feminini si vârsta înaintata joaca un rol in determinarea cancerului mamar. Cele mai cunoscute gene ale cancerului de sân sunt BRCA1 și BRCA2, ambele cresc semnificativ riscul de cancer mamar și ovarian.
Factori de risc
- Vârsta
Riscul de cancer mamar creste odată cu vârsta:
– aceasta boala este rara la femeile mai tinere de 35 de ani;
– toate femeile de 40 si peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar;
– cele mai multe cazuri apar la femei in vârsta de peste 50 de ani;
– riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste 60 de ani.
- Rasa – Cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe fata de cele negre, hispanice sau asiatice.
- Sexul – Deși exista cazuri de cancer mamar si la barbati, 99% din cazuri apar la femei.
- Antecedente personale de cancer mamar – Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sâni are un risc crescut de a dezvolta un al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiași sân, in celălalt sân sau in alte zone ale organismului, cum ar fi plămânii, ficatul, creierul sau oasele.
- Istoricul familial – Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude, au antecedente de cancer mamar, in special daca au fost diagnosticate înaintea vârstei de 50 de ani.
- Gene – Femeile care moștenesc anumite mutații genetice la nivelul genelor BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai mare de a face cancer mamar. Rudele pacienților cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste modificări au risc mai mare de a dezvolta, cancer mamar, colonic sau ovarian. Cu toate acestea, cele mai multe femei care au o istorie familiala de cancer mamar, nu au aceste modificări la nivelul genelor BRCA. Testele genetice confirma sau infirma prezenta mutațiilor genetice cunoscute a creste susceptibilitatea pentru cancer mamar.
Alti factori care cresc riscul de cancer mamar includ:
- radioterapia – Femeile ai căror sâni au fost expuși la vârste tinere la cantități semnificative de radiații la nivelul sânilor, in special cele tratate pentru limfomul Hodgkin, au un risc crescut pentru cancer mamar.
- vârsta înaintata la nașterea primului copil – Femeile care nasc primul copil după vârsta de 30 de ani au risc mai crescut.
- hormonii – Studiile de specialitate sugerează ca terapia de substituție hormonala făcută mai mult de 4 ani creste riscul de cancer mamar.
- dieta si stilul de viată – o dieta bogata in grăsimi consumul de băuturi alcoolice pot creste ușor riscul pentru cancer mamar.
Semne și Simptome – manifestări de dependență în cancerul mamar
Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea asimptomatic. Acesta este depistat întâmplător printr-o mamografie.
Cel mai frecvent simptom este nodulul mamar nedureros. Cu toate acestea, nodulii mamari din cancerul mamar pot fi, de asemenea, dureroși.
Simptomele cancerului mamar includ:
- un nodul la nivelul sânului sau axilei apărut de curând
- modificarea mărimii sau formei sânului
- modificarea pielii de pe sâni, cum ar fi o cuta sau o pata
- scurgeri sau sângerări la nivelul mamelonului care apar la strângerea acestuia
- modificări ale mamelonului, cum ar fi retracția sau inversia
- cruste la nivelul mamelonului
- modificări de culoare sau textura a pielii de pe sân sau o culoare mai închisa in jurul mamelonului
- un nodul la nivelul sânilor la bărbați.
Diagnostic precoce
Atunci când este suspectat un cancer mamar, se face biopsia unei bucăți de țesut pentru confirmarea diagnosticului.
Cu cat este depistat mai precoce cancerul mamar, cu atât este mai ușor de tratat.
Cele mai comune metode de depistare a cancerului mamar includ:
- Mamografia
- Ecografia mamară
- Examinarea clinică a sânilor
- Autoexaminarea săniilor
- RMN sân (rezonanța magnetică nucleară)
Când medicul suspectează un cancer mamar care a metastazat poate recomanda teste suplimentare care includ:
- computer tomografia care reda imagini detaliate ale organelor si structurilor din torace, abdomen si pelvis;;
- scintigrafia osoasa pentru a depista metastazele osoase;
- computer tomografia sau RMN cerebral pentru depistarea metastazelor cerebrale.
Prognostic
Rata de supraviețuire a cancerului de sân a crescut, iar numărul deceselor asociate cu această boală este în continuă scădere, în mare parte din cauza unor factori precum detectarea mai timpurie, o nouă abordare personalizată a tratamentului și o mai bună înțelegere a bolii.
Tratament
Tipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt:
1. Extirparea chirurgicală – procedeele de extirpare sunt:
- Extirparea nodulului cu păstrarea intacta a sânului. Poate fi necesara extirparea unora dintre ganglionii axilari
- Extirparea întregului sân (mastectomie)
- Extirparea ambilor sâni (mastectomia profilactica) reduce riscul de cancer mamar la aproximativ 90% din femeile care au o istorie familiala semnificativa de cancer mamar. Aceasta decizie este cel mai bine de luat după evaluarea atenta a riscului de cancer mamar, testelor genetice si consilierea psihologica.
2. Radioterapia
3. Chimioterapia
4. Terapia hormonala
5. Terapia biologica cu anticorpi monoclonali
Tratamentul este de obicei chirurgical, medicamentos si radioterapeutic. Decizia asupra metodei de tratament se bazează pe o combinație de factori care includ informații specifice despre cancer și preferințele bolnavului.
Chiar si daca este extirpata întreaga zona afectata vizibila intraoperator, este necesara radioterapia, chimioterapia, terapia hormonala sau o combinație a acestor 3 metode terapeutice efectuate imediat după intervenția chirurgicala pentru a distruge orice celula canceroasa care a mai rămas in organism.
După tratamentul inițial al cancerului mamar, se recomanda controale regulate. Durata de timp dintre controalele regulate va creste gradual timp de 5 ani după tratamentul inițial si daca nu mai apare nimic suplimentar controalele se vor face odată la 1 an.
Posibilitatea de recidivare a cancerului mamar după tratament depinde de un număr de factori, care include mărimea si stadiul cancerului mamar, prezenta celulelor canceroase in ganglionii axilari, numărul de ganglioni axilari afectați si răspunsul la tratament.
Îngrijirea pacientei cu cancer mamar
Intervențiile asistentului medical
- asigurarea condițiilor de spitalizare, a mediului securizant și de protecție: saloane călduroase, însorite, luminoase, cu umiditate adecvată și ventilație corespunzătoare; adaptarea învelitorilor conform atât anotimpului și temperaturii încăperii dar și stării generale a pacientului (episoade febrile, frisoane).
- supravegherea pacientului: facies, tegumente, comportament, funcții vitale și vegetative (măsurare/notare în foaia de temperatura);
- recunoașterea manifestărilor de dependență și a modificărilor survenite în evoluția stării generale a pacientului;
- realizarea unei comunicări (verbale și non-verbale) eficiente: transmitere corectă (la timp) de informații, stabilirea unor relații de încredere între pacient și echipa medicală, obținerea feed-back-ului;
- asigurarea dietei adecvate: frecvent semisolidă, respectând contraindicațiile; o hidratare adecvată, în cantități mici și dese (ceai, supe strecurate, apă plată);
- asigurarea igienei: efectuarea toaletei parțiale (sau ajutor în efectuarea acesteia); schimbarea lenjeriei (de pat și de corp) de câte ori este necesar; asigurarea repausului la pat și a unei poziții adecvate, fiziologice;
- mobilizare periodică; efectuarea exercițiilor de mobilizare (pasive, pasivo-active); încurajare pentru efectuarea exercițiilor active;
- acordarea ajutorului în îmbrăcare/dezbrăcare;
- consilierea pacientului:
- evaluarea stadiului în care se află pacientul (conform lui Kubler Ross: negare, furie, negociere, depresie, acceptare) și înlăturarea ideii sfârșitului apropiat;
- explicații privind afecțiunea (cu păstrarea secretului profesional);
- încurajare și suport prin comunicare adecvată (acordarea atenției necesare);
- facilitarea consilierii psihologice pentru recăpătarea controlului conștient și informat asupra situației sale;
- pregătire psihică pentru tehnicile și manoperele medicale: informare, explicații, asigurarea confortului psihic, obținerea consimțământului;
- educație pentru sănătate: lămurire asupra necesității respectării conduitei terapeutice (a măsurilor de reabilitare) și a controlului medical periodic; explicarea importanței menținerii unui regim de viață echilibrat (inclusiv renunțarea la fumat) pentru prevenirea complicațiilor.
- intervenții delegate: participarea la examenul clinic (conform timpilor cunoscuți), asigurarea condițiilor de mediu necesare examinării; pregătirea documentelor medicale; pregătirea materialelor și instrumentelor necesare examinării; pregătirea psihică și fizică a pacientului pentru examinare; servirea medicului cu instrumentele solicitate; transportul pacientului la salon (când examinarea s-a efectuat în cabinetul de consultații);
- recoltarea probelor biologice și patologice pentru examenele de laborator:
- participarea la investigații paraclinice:
- mamografia (examenul radiologic al sânului) permite depistarea unei tumori;
- ecografia (sonografia): aduce informații complementare legate de natura tumorii și evidențiază apariția metastazelor;
- biopsia – se efectuează probe de țesut, analizate la microscop din punct de vedere histologic
- administrarea tratamentului – particularități pentru:
- Chimioterapie (blochează diviziunea celulară și implicit dezvoltarea tumorii și a metastazelor):
- Radioterapia (oprește dezvoltarea celulelor tumorale):
- Hormonoterapie:
- montarea și supravegherea perfuziilor endovenoase;
- îngrijiri postoperatorii: supravegherea pacientului conform etapelor cunoscute;
- prevenirea complicațiilor postoperatorii (locale și generale) prin supraveghere atentă, permanentă, aplicarea corectă a tuturor tehnicilor și manoperelor medicale și observarea eventualelor modificări survenite în evoluția postoperatorie (informarea medicului pentru adaptarea conduitei terapeutice);
- tratamente paliative și alternative având ca scop îmbunătățirea calității vieții prin ameliorarea simptomelor cauzate de metastaze (în special durerea);
Infografic
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste grilă sau instalează Aplicația de teste.