Colecistita acută este determinată de inflamația acută a veziculei biliare, caracterizată prin dureri abdominale, fenomene de iritație peritoneală la nivelul hipocondrului drept, febră, leucocitoză. În peste 90% din cazuri, elementul etiologic major îl reprezintă litiaza.
Cauze
- staza, infecția bacteriană;
- ischemia peretelui vezicular;
- litiaza veziculară şi cistică;
- torsiunea, angulaţia şi cudarea canalului cistic;
- malformaţia canalului cistic;
- prezenţa anomaliilor vasculare;
- fibroza secundară inflamaţiei canalului cistic;
- compresiunea cisticului prin aderenţă;
- periduodenita;
- inflamaţia şi edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un ulcer peptic;
- blocarea prin paraziţi (ascarizi);
- compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici;
- infiltraţia neoplazică – carcinomul obstructiv al colecistului;
- colmatarea prin noroi biliar, exsudat inflamator, detritus.
Factori favorizanți
Următorii factori cresc riscul pacienților de a dezvolta staza biliară:
- restricție alimentară prelungită;
- nutriția parenterală;
- analgezicele;
- lipsa mobilizării după intervenții chirurgicale.
Forme de colecistită
- Colecistita acută catarală – În primele faze ale bolii, peretele colecistului se îngroaşă, dar este viabil.
- Colecistita acută flegmonoasă – Ulterior, colecistul este acoperit de organism cu o substanţă izolatoare numită fibrină, menită să împiedice răspândirea infecţiei. Colecistul este gros, tensionat, înconjurat de fibrină şi lichid.
- Colecistita acută gangrenoasă – Dacă inflamaţia se amplifică, peretele vezicular moare, se sparge şi puroiul este eliminat în abdomen.
- Plastronul vezicular (plastronul subhepatic) – Dacă organismul reuşeşte să depună suficientă fibrină în jurul colecistului bolnav şi infecţia nu evoluează prea rapid, sub ficat se formează un bloc inflamator în jurul veziculei biliare. Organele (marele epiplon, colonul, intestinul subțire, ficatul) se lipesc între ele prin punți de fibrină, formând un plastron, centrat de colecistul inflamat. În cazul în care se ajunge la colecistită acută gangrenoasă, plastronul împiedică răspândirea infecției în restul abdomenului.
- Colecistita cronica nelitiazică – afecțiunea veziculei biliare sau cisticului care histopatologic prezintă inflamatie cronica, fără prezența de calculi sau de incrustații calcare. Colecistita cronica nelitiazică poate avea diverse cauze:
- modificări de echilibru între diferite componente ale bilei cu formare de colesterol pe mucoasă, care are efect iritativ;
- refluxul pancreatic sau duodenopancreatic în căile biliare;
- mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice si care au drept consecința modificări morfologice parietale;
- cauze indirecte: hepatita cronica evolutiva, apendicita cronica, afecțiuni genitale cronice, ulcer gastric sau duodenal;
- infectii repetate – din cauza prezentei bacteriilor in vezicula biliara, care au ajuns aici pe diverse cai, favorizate de diferiti factori: obstacole, sarcina, reflux pancreatic, stres, alergie.
Investigații
- ecografia abdominală precizează absența calculilor și poate evidenția eventuale modificări anatomice: polipi, staza, hipertonie.
Manifestări de dependență în colecistita acută – Semne și simptome
Durerea în colecistită acută – Sediu și caracteristici
- durerea abdominală este declanșată de obicei de ingerarea unor alimente colecistokinetice: grăsimi, tocături, prăjeli, mezeluri, maioneză sau de produse celulozice: mazăre, fasole, varză.
- apare ca simpla jena in hipocondrul drept până la colica biliara violentă, asociată cu alte manifestari.
- sediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare şi subxifoidiană. De multe ori începe în epigastru, unde poate fi discretă, dar se continuă cu violenţă spre dreapta.
- iradierea este neuniformă. În colica biliară tipică durerea iradiară dorsală în dreapta, urcând uneori spre vârful omoplatului, mai rar coborând în zona laterală.
- tot atât de caracteristică este şi iradierea în umărul drept. Rar se propagă descendent spre flancul şi fosa iliacă dreaptă, situaţie extrem de periculoasă, deoarece duce la confuzii de diagnostic.
- la coronarieni se întâlneşte iradiere precordiala.
- dacă boala se asociază cu pancreatita, durerea va iradia “în bară” sau în regiunea lombară superioară predominant stânga.
- dacă procesul inflamator determină perforaţia veziculei, intensitatea durerii scade în hipocondrul drept (prin dispariţia distensiei veziculare), în schimb durerea se generalizează în tot abdomenul (peritonita biliară).
- intensitatea durerii este inegală de la cea frustă la cea foarte violentă. Uneori este atât de intensă, încât bolnavul evită să inspire profund.
- modul de instalare al durerii este frecvent brusc, dar poate fi şi progresiv. Durata este variabilă, pe măsură ce procesul inflamator avansează, durerea devine severă şi persistentă.
- în general durerea abdominală din colecistita acută nu cedează decât parţial şi temporar la analgezice şi antispastice.
Alte manifestări de dependență
- durerile pot fi însoțite de migrene, balonare, gust amar, uneori constipație.
- greața însoțită de vărsături. Iniţial se elimină alimentele consumate, stagnate obișnuit intragastric, după care apare conținutul bilios, uneori în cantitatea mare. Eforturile mari de vomă cu evacuări explozive pot duce la ruptura mucoasei esogastrice.
- anorexie – aversiunea faţă de alimente este totală;
- balonare epigastrică sau difuză datorită parezei intestinale;
- flatulenta – eliminarea de gaze poate fi suprimată şi constipaţia frecventă;
- manifestări generale: cefalee, agitaţie, uneori frison şi febră (dacă predomină infecţia căilor biliare)
- icterul este rar întâlnit şi este provocat de extinderea inflamaţiei la canalul coledoc, de prezenţa unui calcul coledocian sau de extinderea inflamaţiei la căile biliare intrahepatice. El nu este foarte intens şi nu este însoţit de prurit.
- frecvenţa pulsului este paralelă cu creşterea temperaturii, rar pulsul este aritmic; hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, coronarienii pot face crize anginoase veritabile.
- scădere in greutate, din cauza faptului că pacientul evita sa se alimenteze pentru a evita declanșarea colicilor si vărsăturilor;
- alternanță de diaree – constipație;
- puseuri febrile de scurta durata, însoțite de dureri in hipocondrul drept si de sensibilitate la palpare.
Examene complementare colecistita acută
Examenele complementare contribuie alături de examenul clinic la punerea diagnosticului, la instituirea tratamentului adecvat formei clinice evolutive şi la confirmarea vindecării.
Ele cuprind:
a. analize biologice;
b. analize radiologice;
c. alte examene.
Îngrijirea pacientului cu colecistită acută
Nevoi afectate
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a manca, a bea
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de se misca, de a-si păstra o bună postură
5. Nevoia de a dormi, a se odihni
6. Nevoia de a-si menţine temperatura in limite normale
7. Nevoia de a comunica
9. Nevoia de a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele
10. Nevoia de a învăţa
Problemele pacientului cu colecistită acută
- disconfort;
- durere;
- intoleranța digestivă,
- hipertermie;
- alimentație inadecvată prin deficit;
- fatigabilitate;
- postură inadecvată;
- risc de dezechilibru hidroelectrolitic;
- anxietate,
- deficit de cunoștințe.
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu colecistită acută
- să fie ameliorat confortul fizic si psihic al pacientului;
- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul să prezinte temperatura in limite normale;
- pacientul să respecte regimul alimentar;
- pacientul să prezinte o buna postura;
- pacientul să beneficieze de somn si odihna corespunzatoare;
- pacientul să fie echilibrat nutritional cantitativ si calitativ.
- pacientul să-și exprime acceptul de a primi informatii.
Interventii asistentului medical pentru pacientul cu colecistită acută
Priorităţi de îngrijire
- asigură repaus fizic;
- supraveghează funcțiile vitale si vegetative: puls, TA, respiraţie, aspectul urinei şi al materiilor fecale, al vărsăturilor, cu notarea modificărilor in foaia de temperatura;
- supraveghează durerea notând caracteristicile ei;
- reechilibrează hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii endovenoase ținând cont de ionograma;
- aplică masuri de profilaxie a infecțiilor si a complicațiilor.
Intervenţii autonome (proprii) ale asistentului medical
- comunica cu pacientul;
- asigura igiena;
- mobilizeaza pacientul;
- asigura transportul la investigații în funcție de starea pacientului;
- cântărește zilnic pacientul;
- asigură dieta corespunzătoare; recomanda servirea de mese in cantitate mica – 4 – 5 mese / zi pentru a asigura o buna golire a veziculei;
- regim igieno-dietetic: în colică şi câteva zile după aceea dieta este hidrică îmbogățita cu făinoase, supe de zarzavat, apoi branza de vaci, carne fiarta de pui sau de vita. In perioadele de liniște se recomandă a nu se consuma colecistokinetice: ouă, smântână, frişca, maioneză, ciocolată, rântașuri, grăsimi. Se evită fumatul şi consumul de cafea.
- educaţie – instruirea pacientului cu privire la regimul de viata.
Intervenţii delegate ale asistentului medical
- pregăteste pacientul pentru investigaţii si tehnici;
- recolteaza sange pentru examene de laborator;
- alimenteaza si hidrateaza parenteral pacientul daca este cazul;
- administrează medicaţia prescrisă:
• analgezice
• antispastice
• colecistokinetice pentru a combate staza veziculara
• antiemetice pentru varsaturi. - pregătește pacientul pentru intervenția chirurgicală atunci când medicul hotărăște aceasta conduită terapeutică.
Tratament
- Antibiotice;
- Colecistectomia laparoscopică este indicația de elecție.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Infografic:
Vezi și