Edemul pulmonar este cauzat de excesul de lichid în plămâni. Acest fluid inundă sacii de aer din plămâni, ceea ce face dificilă respirația. În cele mai multe cazuri, problemele cardiace provoacă edem pulmonar. Dar lichidul se poate acumula și din alte motive, cum ar fi: pneumonie, expunerea la anumite toxine sau medicamente, traumatisme ale peretelui toracic și expunerea la altitudini mari.
Edemul pulmonar care se dezvoltă brusc (edem pulmonar acut) este o urgență medicală. Acesta poate fi fatal.
Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocată de creșterea:
- presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare;
- permeabilității membranei alveolo-capilare.
Tipuri de edem pulmonar
Cauzele edemului pulmonar variază. Edemul pulmonar este grupat în două categorii, în funcție de locul în care a început problema.
- Dacă o problemă cardiacă provoacă edem pulmonar, se numește edem pulmonar cardiogen. Cel mai adesea, acumularea de lichid în plămâni se datorează unei afecțiuni cardiace.
- Dacă edem pulmonar nu este legat de inimă, se numește edem pulmonar noncardiogen.
Edemul pulmonar acut cardiogen (hemodinamic) este un sindrom manifestat prin dispnee severă provocat de acumularea excesivă de lichid în parenchimul pulmonar. Edemul pulmonar acut cardiogen este adesea cauzat de insuficiența cardiacă congestivă. Când inima nu este capabilă să pompeze eficient, sângele poate reveni în vasele care transportă sângele prin plămâni. Pe măsură ce presiunea din aceste vase de sânge crește, lichidul este împins în alveole din plămâni.
Edemul pulmonar noncardiogen este provocat de acumularea lichidiană în parenchimul pulmonar ca urmare a factorilor fizio-patologici care reglează schimburile lichidiene.
Etiologie
EPA de tip cardiogen
Produs din următoarele cauze:
- Insuficiența ventriculară stângă (infarctul miocardic acut; cardiopatie ischemică; hipertensiune arterială; cardiopatiile valvulare;)
- Stenoză mitrală;
- Tulburări de ritm paroxistice;
EPA de tip lezional
Produs din următoarele cauze:
- Cauze toxice (gaze sufocante: clor, benzen, CO2, organofosforice etc);
- Cauze infecțioase (infecții pulmonare, gripă, bronșiolită capilară);
- Cauze neurologice (leziuni ale SNC – traumatisme, accident vascular cerebral , tumori cerebrale);
- Edemul pulmonar la înecați;
- Edemul pulmonar uremic;
EPA iatrogen
Produs din următoarele cauze:
- hipervolemie prin supraîncărcarea sistemului vascular, perfuzii, transfuzii, erori chirurgicale.
Semne și simptome
- dispnee intensă severă, survenită brusc;
- respirație polipneică și zgomotoasă;
- anxietate extremă;
- respirații ample, zgomotoase (cu gura deschisă), cu frecvență de 30-40/min;
- tuse uscată în prima fază, apoi cu spută spumoasă rozată, aerată, caracteristică;
- transpirații reci;
- cianoză buzelor și a extremităților;
- turgescența jugularelor;
- raluri crepitante și subcrepitante;
- stridor laringian (zgomot ascuțit produs prin obstrucție incompletă)
- tahicardie.
În EPA lezional mai pot apărea și alte semne în funcție de etiologie: febră, tuse cu expectorație mucopurulentă, dureri toracice.
În faza finală, pacientul prezintă obnubilare, pierderea stării de conștiență și deces prin insuficiență cardio-respiratorie.
Conduita de urgență
Îngrijirea pacientului cu edem pulmonar acut
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu EPA
Tratamentul edemului pulmonar acut comportă masuri de extremă urgență, care trebuie aplicate la domiciliul bolnavului, în faza de prespital, în ambulatorii și în spital (în toate tipurile de EPA):
- instalarea bolnavului în poziție șezând, cu toracele ridicat și picioarele atârnând pentru a favoriza respirația și a scădea întoarcerea venoasă;
- se aspiră expectorația și se curăță gura bolnavului;
- se administrează oxigen la recomandarea medicului (pe sonda nazofaringiană, debit aproximativ 4-8 l/min) umidificat prin barbotaj ( ! sonda trebuie să fie introdusă până în orofaringe, înainte de a o introduce se reperează pe sondă lungime egală cu distanța dintre nas și lobul urechii);
- la nevoie, se efectuează intubația orotraheală și respirația artificială.
- conform indicațiilor medicului, asistentul medical asigură monitorizare EKG, defibrilator, abord venos și administrare de medicamente.
- asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură; recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator; administrarea tratamentului medicamentos prescris.
Tratament
Conduita terapeutică e impusă de afecțiunea cardiovasculară de fond. Pe lângă tratamentul general, complicațiile și afecțiunea de fond necesită tratament în parte.
EPA cardiogen tratament general
- Ventilație mecanică prin intubație orotraheală;
- Morfină – reprezintă baza în tratamentul EPA având efect central reducerea excitabilității centrului nervos respirator;
- Diuretice cu acțiune rapidă;
- Digitalice;
- Nitroglicerină
- Antihipertensive (în funcție de tensiunea arterială);
- Flebotomia (scăderea volemiei prin flebopuncție – 300-500 ml în 5 min).
EPA lezional
- din intoxicații – scoaterea din mediul toxic si administrarea antidotului (dacă există), ventilație artificială.
- de origine infecțioasă – corticoterapie, antibiotice, tonicardiace, oxigenoterapie.
- de cauze neurologice – tratament simptomatic, diureză osmotică cu manitol și furosemid.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Infografic:
