Edemul pulmonar este cauzat de excesul de lichid în plămâni. Acest fluid inundă sacii de aer din plămâni, ceea ce face dificilă respirația. În cele mai multe cazuri, problemele cardiace provoacă edem pulmonar. Dar lichidul se poate acumula și din alte motive, cum ar fi: pneumonie, expunerea la anumite toxine sau medicamente, traumatisme ale peretelui toracic și expunerea la altitudini mari.
Edemul pulmonar care se dezvoltă brusc (edem pulmonar acut) este o urgență medicală. Acesta poate fi fatal.
Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutală a alveolelor de către un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare, inundare provocată de creșterea:
- presiunii sângelui în capilarele venoase pulmonare;
- permeabilității membranei alveolo-capilare.
Edemul pulmonar acut este o urgență medicală caracterizată de acumularea rapidă de lichid în alveolele pulmonare, ceea ce interferează cu schimbul normal de oxigen și duce la dificultăți respiratorii severe.
Tipuri de edem pulmonar
Cauzele edemului pulmonar variază. Edemul pulmonar este grupat în două categorii, în funcție de locul în care a început problema.
- Dacă o problemă cardiacă provoacă edem pulmonar, se numește edem pulmonar cardiogen. Cel mai adesea, acumularea de lichid în plămâni se datorează unei afecțiuni cardiace.
- Dacă edem pulmonar nu este legat de inimă, se numește edem pulmonar noncardiogen.
Edemul pulmonar acut cardiogen (hemodinamic) este un sindrom manifestat prin dispnee severă provocat de acumularea excesivă de lichid în parenchimul pulmonar. Edemul pulmonar acut cardiogen este adesea cauzat de insuficiența cardiacă congestivă. Când inima nu este capabilă să pompeze eficient, sângele poate reveni în vasele care transportă sângele prin plămâni. Pe măsură ce presiunea din aceste vase de sânge crește, lichidul este împins în alveole din plămâni.
Edemul pulmonar noncardiogen este provocat de acumularea lichidiană în parenchimul pulmonar ca urmare a factorilor fizio-patologici care reglează schimburile lichidiene.
Etiologie
Cauze principale:
- Cardiogene (cauzate de probleme ale inimii) EPA de tip cardiogen :
- Insuficiența cardiacă acută stângă (cea mai frecventă cauză).
- Infarct miocardic acut.
- Crize hipertensive severe.
- Valvulopatii (ex. stenoză mitrală).
- Tulburări de ritm paroxistice;
- Non-cardiogene (nu implică direct inima):
- Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA).
- Inhalarea de substanțe toxice (ex. fum, gaze iritante).
- Pneumonie severă.
- Sepsis.
- Traumatism toracic.
- Injecții sau supradozaj cu lichide intravenoase.
EPA de tip lezional
Produs din următoarele cauze:
- Cauze toxice (gaze sufocante: clor, benzen, CO2, organofosforice etc);
- Cauze infecțioase (infecții pulmonare, gripă, bronșiolită capilară);
- Cauze neurologice (leziuni ale SNC – traumatisme, accident vascular cerebral , tumori cerebrale);
- Edemul pulmonar la înecați;
- Edemul pulmonar uremic;
EPA iatrogen
Produs din următoarele cauze:
- hipervolemie prin supraîncărcarea sistemului vascular, perfuzii, transfuzii, erori chirurgicale.
Semne și simptome
Simptome principale:
- Dispnee severă (dificultate de respirație), mai ales în poziție culcată (ortopnee), intensă, survenită brusc;
- Tahipnee (respirație rapidă);
- Respirație polipneică și zgomotoasă;
- Anxietate extremă;
- Respirații ample, zgomotoase (cu gura deschisă), cu frecvență de 30-40/min;
- Tuse cu spută spumoasă, uneori cu sânge (hemoptizie), cu spută spumoasă rozată, aerată, caracteristică;
- Wheezing (respirație șuierătoare);
- Cianoză (colorație albastră a pielii și a buzelor din cauza lipsei de oxigen);
- Transpirații reci și anxietate severă;
- Sunete anormale la auscultație (raluri crepitante);
- Transpirații reci;
- Turgescența jugularelor;
- Stridor laringian (zgomot ascuțit produs prin obstrucție incompletă);
- Tahicardie.
În EPA lezional mai pot apărea și alte semne în funcție de etiologie: febră, tuse cu expectorație mucopurulentă, dureri toracice.
În faza finală, pacientul prezintă obnubilare, pierderea stării de conștiență și deces prin insuficiență cardio-respiratorie.
Diagnostic
- Clinic:
- Observarea simptomelor menționate.
- Sunete crepitante la auscultația plămânilor.
- Paraclinic:
- Radiografie toracică: arată infiltrate alveolare („aripi de fluture”).
- Gazometrie arterială: scade oxigenul (hipoxemie).
- Ecocardiografie sau ECG pentru evaluarea funcției cardiace.
- BNP (peptid natriuretic) crescut în cauze cardiogene.
Conduita de urgență
Conduita de urgență pentru pacientul cu edem pulmonar acut (EPA) din perspectiva asistentului medical este vitală pentru stabilizarea funcțiilor vitale și prevenirea complicațiilor severe. Edemul pulmonar acut reprezintă o acumulare rapidă de lichid în alveolele pulmonare, care duce la insuficiență respiratorie severă.
1. Recunoașterea urgenței:
- Semne și simptome specifice:
- Dispnee severă (aparută brusc sau agravată rapid).
- Tuse cu expectorație spumoasă, rozată.
- Tahipnee, tahicardie.
- Sunete respiratorii patologice (raluri crepitante difuze).
- Hipoxemie (saturație de oxigen scăzută).
- Tegumente reci, umede, cianoză periferică (în cazuri grave).
- Agitație/anxietate extremă.
- Notificarea medicului: Informarea imediată asupra stării critice.
2. Măsuri imediate:
- Poziționarea pacientului:
- Poziționați pacientul în poziție semisezândă (Fowler), pentru a reduce revenirea venoasă și pentru a facilita respirația.
- Administrarea oxigenului:
- Oferiți oxigen suplimentar prin mască facială sau canulă nazală pentru a menține saturația >92%.
- În caz de hipoxemie severă sau insuficiență respiratorie, pregătiți pacientul pentru ventilație non-invazivă (CPAP) sau intubație (la indicația medicului).
3. Acces venos și administrare medicație:
- Asigurarea accesului intravenos:
- Montați un cateter venos periferic pentru administrarea medicației.
- Pregătirea și administrarea medicamentelor prescrise:
- Diuretice de ansă (ex. furosemid): Reduc rapid suprasarcina de volum.
- Vasodilatatoare (ex. nitroglicerină): Reduc postîncărcarea și preîncărcarea, la indicația medicului.
- Morfina: Reduce anxietatea, dispneea și vasodilatația, dar cu precauție la pacienții instabili hemodinamic.
- Inotrope (ex. dobutamină): Dacă EPA este cauzată de insuficiență cardiacă severă cu hipotensiune.
4. Monitorizare continuă:
- Funcții vitale:
- Monitorizați tensiunea arterială (TA), frecvența cardiacă (FC), frecvența respiratorie (FR) și saturația de oxigen (SpO₂).
- Observați orice semne de deteriorare (hipotensiune, bradicardie, hipoxie persistentă).
- Monitorizare cardiacă:
- Conectați pacientul la monitor pentru observarea ritmului cardiac (risc de aritmii).
- Diureza:
- Monitorizați diureza pentru evaluarea răspunsului la tratamentul diuretic.
5. Colaborare cu echipa medicală:
- Pregătiți pacientul pentru investigații suplimentare:
- Radiografie toracică: Confirmă congestia pulmonară.
- ECG: Excluderea cauzelor ischemice sau aritmiilor.
- Analize de laborator: Hemoleucogramă, gazometrie arterială, markeri cardiaci, funcție renală.
- Fiți pregătit pentru manevre avansate:
- Intubație orotraheală și ventilație mecanică în cazurile severe.
- Asistarea medicului în plasarea unui cateter Swan-Ganz (dacă este necesar pentru evaluarea presiunilor intracardiace).
6. Suport emoțional și informare:
- Comunicați calm și eficient cu pacientul pentru a reduce anxietatea.
- Asigurați familia că echipa medicală gestionează situația.
7. Documentare:
- Notați toate intervențiile efectuate și răspunsurile pacientului.
- Înregistrați valorile funcțiilor vitale și medicația administrată.
Rolul asistentului medical:
- Recunoașterea simptomelor: Rapiditatea intervenției este esențială.
- Administrarea tratamentului: Executarea promptă a indicațiilor medicale.
- Monitorizarea pacientului: Identificarea semnelor de deteriorare.
- Colaborarea eficientă: Suport continuu pentru echipa medicală și pacient.
Prin intervenții prompte și corecte, asistentul medical contribuie la reducerea mortalității și la îmbunătățirea prognosticului în edemul pulmonar acut.
Îngrijirea pacientului cu edem pulmonar acut
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu EPA
Tratamentul edemului pulmonar acut comportă masuri de extremă urgență, care trebuie aplicate la domiciliul bolnavului, în faza de prespital, în ambulatorii și în spital (în toate tipurile de EPA):
- instalarea bolnavului în poziție șezând, cu toracele ridicat și picioarele atârnând pentru a favoriza respirația și a scădea întoarcerea venoasă;
- se aspiră expectorația și se curăță gura bolnavului;
- se administrează oxigen la recomandarea medicului (pe sonda nazofaringiană, debit aproximativ 4-8 l/min) umidificat prin barbotaj ( ! sonda trebuie să fie introdusă până în orofaringe, înainte de a o introduce se reperează pe sondă lungime egală cu distanța dintre nas și lobul urechii);
- la nevoie, se efectuează intubația orotraheală și respirația artificială.
- conform indicațiilor medicului, asistentul medical asigură monitorizare EKG, defibrilator, abord venos și administrare de medicamente.
- asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură; recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator; administrarea tratamentului medicamentos prescris.
Tratament
Conduita terapeutică e impusă de afecțiunea cardiovasculară de fond. Pe lângă tratamentul general, complicațiile și afecțiunea de fond necesită tratament în parte.
Tratament de urgență:
- Stabilizarea pacientului:
- Poziție semi-șezândă pentru a ușura respirația.
- Administrarea de oxigen sau ventilație non-invazivă (CPAP/BiPAP).
- Medicație:
- Diuretice (ex. furosemid) pentru a elimina excesul de lichide.
- Vasodilatatoare (ex. nitroglicerină) pentru a reduce presiunea asupra inimii.
- Morfina pentru reducerea anxietății și a preîncărcării cardiace (folosită cu prudență).
- Tratament specific pentru cauza subiacentă (ex. infarct, hipertensiune).
- Monitorizare intensivă:
- Funcțiile vitale.
- Saturația de oxigen.
EPA cardiogen tratament general
- Ventilație mecanică prin intubație orotraheală;
- Morfină – reprezintă baza în tratamentul EPA având efect central reducerea excitabilității centrului nervos respirator;
- Diuretice cu acțiune rapidă;
- Digitalice;
- Nitroglicerină
- Antihipertensive (în funcție de tensiunea arterială);
- Flebotomia (scăderea volemiei prin flebopuncție – 300-500 ml în 5 min).
EPA lezional
- din intoxicații – scoaterea din mediul toxic si administrarea antidotului (dacă există), ventilație artificială.
- de origine infecțioasă – corticoterapie, antibiotice, tonicardiace, oxigenoterapie.
- de cauze neurologice – tratament simptomatic, diureză osmotică cu manitol și furosemid.
Complicații
- Insuficiență respiratorie.
- Hipoxie severă.
- Stop cardiac.
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG
Infografic
