Cuprins
Gastrita este un proces inflamator al mucoasei gastrice.
Se deosebesc:
- gastrice acute
- gastrite cronice.
Etiologie
Gastrita poate fi cauzată de:
- medicamente antiinflamatoare;
- bacterii, virusuri, fungi, paraziți;
- consum excesiv de: alcool, cafea;
- alimente și băuturi prea reci sau prea fierbinți; condimente;
- substanțe caustice;
- stres sever, fond emoțional;
- intervenții chirurgicale;
- septicemii;
- alergeni.
Gastrita acută simpla (prin ingestie)
Este cea mai obișnuită formă și are cauze alimentare: alcool, condimente, alimente prea reci sau prea calde, analgezice nesteroidiene, cafea sau mese copioase.
Simptomele gastritei acute simple sunt: dureri epigastrice, grețuri, vărsături alimentare și bilinoase, cefalee, astenie, inapetență, uneori diaree, consecința enteritei sau enterocolitei.
Tratamentul constă în înlăturarea cauzei, regim de protecție, la început hidric apoi se introduc progresiv alimente ușoare.
Gastrita acută corozivă și flegmonoasă
Este consecința accidentelor constând în ingerarea de substanțe caustice. După ingerare, apare durerea extrem de intensă cu localizare epigastrică, urmată de disfagie și vărsături.
Tratamentul trebuie să fie făcut de urgență. Este contraindicată intoducerea de sonde pentru spălătură gastrică! Pericol de perforație! Se preferă administrarea de substanțe neutralizante. Alimentația orală fiind imposibilă, se va recurge la clisme alimentare și la alimentație parenterală.
Gastrita alergică
Este provocată de către un alergen alimentar (lapte, pește, ou etc). Are un tablou clinic violent care se manifestă imediat după ingerarea alergenului: dureri epigastrice violente, grețuri, vărsături.
Deseori apar pe tegumente si plăci urticariene, iar la examenul sângelui se constată eozinofilie.
Tratamentul este cel obișnuit în gastrite, dar se vor adauga și antihistaminice pentru substratul alergic și se va evita alimentul respectiv.
Gastrita cronică
Gastrita cronica reprezintă inflamația persistentă a mucoasei gastrice.
Cele mai frecvente cauze de apariție a gastritei cronice sunt reprezentate de administrarea prelungită a antiinflamatoarelor nonsteroidiene sau infecția cu Helicobacter pylori.
În gastrita cu Helicobacter pylori pacienții prezintă: dureri epigastrice, senzația de plenitudine gastrică, greață, vărsături, flatulență, stare generala alterată, uneori febră, anorexie și scădere în greutate.
Semne și simptome generale
Gastritele pot fi asimptomatice sau se asociază cu jenă epigastrică, dureri uneori severe, grețuri, hematemeză (vărsătură cu sânge) și melenă (scaun cu sânge), pirozis (arsuri) tulburări dispeptice (anorexie, grețuri, vărsături, flatulență, eructații).
Diagnostic
De cele mai multe ori, diagnosticul este de excludere al altor boli, cum ar fi: ulcerul gastro-duodenal.
Diagnosticul gastritei este endosopic completat de tranzit baritat și/sau biopsie.
Teste pentru identificarea Helicobacter pylori
Tratamentul gastritei acute
- Dietă – regim igieno-dietetic;
- Antispastice;
- Antiacide;
- Antiemetice;
- Antibiotice (daca este cazul);
- Inhibitori pompă protoni;
- Înlăturarea agentului etiologic.
Îngrijirea pacientului cu gastrită
Problemele pacientului cu gastrită
- disconfort abdominal cauzat de durere;
- alimentație inadecvată prin deficit;
- intoleranță digestivă;
- anxietate;
- deficit de volum lichidian;
- risc de complicații ca: hemoragie digestiva superioară ( hematemeza și/ sau melena), ulcerație.
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu gastrită
- pacientul să prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii, nevoilor sale calitative si cantitative;
- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
- pacientul să fie conștient ca prin modul sau de viată si alimentație, poate preveni apariția complicațiilor.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu gastrită
- asistentul medical asigură repausul fizic și psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) în perioada dureroasă;
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- supraveghează pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporală;
- face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
- supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
- educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, tratează, previne;
- educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor;
- respecta normele de prevenire a infecțiilor nosocomiale;
- asigura dieta de protecție gastrică individualizată în funcție de fazele evolutive ale bolii, alimentația fiind repartizată în 5-7 mese/ zi;
- pregătește pacientul fizic și psihic pentru explorări funcționale si îl îngrijește după examinare (examenul radiologic, biopsie, recoltează materiile fecale pentru proba Adler);
- administrează medicația prescrisă respectând ritmul și modul de administrare și urmărind efectelor acestuia: medicația anti secretoare înaintea meselor, medicația antiacidă și alcalinizata la 1-2 ore după mese, antibiotice (este necesară eradicarea germenului Helicobacter pylori dacă este prezent) conform indicațiilor medicului;
- pregătește pacientul preoperator, când se impune necesitatea intervenției chirurgicale;
- educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor;
- educă pacientul pentru a respecta alimentația recomandata si renunța la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun).
- recomandările cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de alcool, de antiinflamatoare nesteroidiene, evitarea expunerii la factori chimici cu potențial lezional. De asemenea, daca exista boli sistemice, acestea trebuie tratate, astfel încât să se prevină instalarea complicațiilor.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Infografic:
