Gripa este o boală infecțioasă provocată de virusurile gripale.
Gripa este o boală infecțioasă acută, virală, extrem de contagioasă, determinată de virusurile gripale, care afectează în principal aparatul respirator. Se caracterizează prin debut brusc, simptomatologie generală intensă și risc crescut de complicații, în special la pacienții vulnerabili.
Cuprins
Toggle- Etiologie
- Transmitere și incubație
- Semne și simptome
- Diferențierea gripei de viroza respiratorie
- Persoane vulnerabile
- Complicații
- Profilaxie
- Diagnostic
- Tratament
- Tratament simptomatic
- Tratament antiviral
- Cum diferențiem gripa de o simplă răceală?
- Îngrijirea pacientului cu gripa
- Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu gripă
- Îngrijiri de nursing în gripă
- Prevenție
- Rolul asistentului medical
Etiologie
Agentul etiologic este virusul gripal:
- tip A – cel mai frecvent, responsabil de epidemii și pandemii;
- tip B – determină epidemii sezoniere;
- tip C – rar implicat, forme ușoare.
Virusul gripal prezintă variabilitate antigenică, motiv pentru care reinfecțiile sunt posibile și vaccinarea este necesară anual.
- afectează nasul, gâtul și plămânii;
- incubația variază intre 1-4 zile;
- gripa este o boala extrem de contagioasă care atinge deseori proporții epidemice*.
Epidemia = Boală infecțioasă care se extinde, simultan, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o anumită localitate, regiune.
Transmitere și incubație
Transmitere
- pe cale aeriană (tuse, strănut, vorbire);
- prin contact direct sau indirect cu suprafețe contaminate.
Perioada de incubație
-
1–4 zile (în medie 2 zile).
Contagiozitate
- începe cu 24–48 h înainte de debutul simptomelor;
- continuă 5–7 zile după debut (mai mult la copii și imunodeprimați).
- pe calea aerului, prin tuse și strănut sau prin contactul cu suprafețe contaminate;
Semne și simptome
Simptomele se instalează, de obicei, la două zile de la expunerea la virus, iar debutul este brusc și sever. O persoană poate fi contagioasă pentru ceilalți atât înainte de apariția simptomelor, cât și în timpul manifestării bolii.
Debut
-
brusc, cu alterarea stării generale.
Simptome generale
- febră înaltă (38–40°C);
- frisoane;
- cefalee;
- mialgii și artralgii intense;
- astenie marcată;
- inapetență.
Simptome respiratorii
- tuse seacă;
- durere în gât;
- congestie nazală;
- rinoree.
La copii pot apărea și manifestări digestive (greață, vărsături, diaree).
Diferențierea gripei de viroza respiratorie
| Caracteristică | Gripă | Viroză respiratorie |
|---|---|---|
| Debut | Brusc | Treptat |
| Febră | Mare | Absentă/moderată |
| Dureri musculare | Intense | Ușoare |
| Stare generală | Sever afectată | Ușor afectată |
Persoane vulnerabile
Persoanele vulnerabile sunt: pacienții în vârstă (peste 65 de ani), persoanele cu anumite afecțiuni cronice (astm bronșic, diabet zaharat sau boli de inima), femeile însărcinate și copiii (sub 5 ani).
Complicații
Respiratorii
- Pneumonie virală;
- pneumonie bacteriană secundară;
- insuficiență respiratorie;
- bronșită, sinuzită
- agravarea BPOC sau astmului.
Sistemice
- deshidratare;
- miocardită;
- encefalită;
- sepsis;
- agravarea bolilor cronice preexistente: astm bronșic, diabet zaharat, boli cardiace sau pulmonare.
- deces (în forme severe).
Grupe cu risc crescut
- vârstnici > 65 ani;
- copii mici;
- gravide;
- pacienți cu boli cronice;
- imunodeprimați.
Profilaxie
1. Vaccinare. Cea mai eficientă metodă de protejare împotriva gripei este vaccinarea. Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru cei ce prezintă un risc ridicat.
2. Strănutăm sau tușim în zona cotului! Nu în palmă sau pumn. Dacă strănutăm în palmă, vom contamina locurile pe care le vom atinge ulterior cu mâna și vom răspândi virusul.
3. Stropii de salivă ai bolnavului (picăturile Flugge) conțin floră patogenă. Dacă o persoană din apropiere strănută, te întorci imediat cu spatele și îți acoperi nasul si gura cu eșarfa sau haina.
4. Spălatul pe mâini. Spălatul trebuie să se facă cu apă și săpun cel puțin 30 de secunde. Se spală fiecare deget in parte, încheieturi, unghii. La final robinetul se închide cu cotul, pentru ca există riscul de contaminare.
5.După spălarea pe mâini, ne ștergem cu prosoape de hârtie. E indicat să nu folosim uscătoarele de mâini deoarece există riscul de contaminare.
6. Purtăm mască de protecție în perioadele de risc. Aceasta se poarta peste gură și nas și protejează împotriva picăturilor Flugge.
Diagnostic
Diagnosticul este în principal clinic, susținut de contextul epidemiologic.
Confirmarea se poate face prin:
- test rapid antigenic;
- RT-PCR (forme severe, pacienți spitalizați).
Tratament
Tratament simptomatic
- repaus la pat;
- hidratare corespunzătoare;
- antipiretice și analgezice (paracetamol, ibuprofen);
- tratament simptomatic respirator.
Aspirina este contraindicată la copii (risc de sindrom Reye).
Tratament antiviral
- oseltamivir sau zanamivir;
- eficient dacă este inițiat în primele 48 de ore;
- indicat la pacienți cu risc crescut și forme moderate–severe.
Antibioticele NU sunt indicate decât în caz de suprainfecție bacteriană.
- aport caloric și hidric suficient ținând cont de febră;
- combaterea tusei;
- descongestionante nazale;
Cum diferențiem gripa de o simplă răceală?
Setul de simptome specifice gripei:
- Fever – FEBRĂ
- Aches – MIALGII
- Chills – FRISOANE
- Tiredness – OBOSEALĂ
- Sudden onset – DEBUT BRUSC
-
- Simptomele gripei sunt mult mai intense și debutează brusc (febră înaltă, mialgii, debut brusc) / Simptomele răcelii cresc gradual;
- Gripa afectează nasul, gâtul și plămânii / Răceala afectează nasul și gâtul;
- Virusul gripal generează febră înaltă (38-40) / În răceală nu avem febră, sau avem febră ușoară
- Gripa are manifestări severe / O răceală este o boală respiratorie mai ușoară decât gripă.
Îngrijirea pacientului cu gripa
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu gripă
- Asigurarea repausului la pat;
- Aerisirea încăperii și umidificarea aerului pentru facilitarea respirației;
- Asigurarea de alimentație lichidă și semilichidă în perioadele febrile, cu aport caloric corespunzător necesităților;
- Hidratare corectă, asigurându-se o cantitate suplimentară de lichide din cauza pierderilor prin febră, polipnee, transpirație;
- Igiena tegumentelor și a mucoaselor, în special a cavității bucale;
- Asigurarea confortului fizic și psihic;
- Ajutarea pacientului să adopte poziții care facilitează expectorația;
- Încurajarea pacientului să efectueze mișcări active pentru menținerea tonusului muscular;
- Suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale, menținerea autonomiei și încurajarea lui să participe la îngrijiri prin creșterea graduală a activității în funcție de toleranța acestuia;
- Măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- Recoltarea de produse biologice și patologice pentru analize de laborator;
- Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia;
- Educarea pacientului cu privire la: semnele de recunoaștere a eventualelor complicații (febră, modificări ale sputei, intensificarea durerii toracice, scăderea toleranței la efort); necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secrețiilor;
Îngrijiri de nursing în gripă
Evaluare
- monitorizarea temperaturii;
- evaluarea stării generale;
- aprecierea respirației și saturației O₂;
- evaluarea gradului de hidratare;
- observarea semnelor de complicații.
Intervenții de nursing
- asigurarea repausului și confortului;
- administrarea tratamentului conform prescripției;
- hidratare orală sau parenterală;
- supravegherea răspunsului la tratament;
- prevenirea transmiterii (izolare, mască, igiena mâinilor);
- educarea pacientului privind respectarea izolării.
Educația pacientului
- importanța izolării la domiciliu;
- recunoașterea semnelor de agravare;
- evitarea automedicației;
- importanța vaccinării antigripale.
Prevenție
Vaccinarea antigripală
- cea mai eficientă metodă de prevenție;
- se administrează anual;
- recomandată personalului medical și grupelor de risc.
Măsuri generale
- igiena mâinilor;
- purtarea măștii în sezon epidemic;
- aerisirea spațiilor;
- evitarea aglomerațiilor.
Rolul asistentului medical
Asistentul medical are un rol esențial în:
- depistarea precoce a gripei;
- prevenirea transmiterii nosocomiale;
- monitorizarea evoluției;
- educația pacientului și familiei;
- promovarea vaccinării;
- reducerea complicațiilor.
Gripa este o boală infecțioasă cu impact major asupra sănătății publice.
Prin intervenții de nursing corecte, monitorizare atentă și educație sanitară, asistentul medical contribuie direct la reducerea complicațiilor și a transmiterii bolii.
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 12.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG
Infografic





