Hipofiza (glanda hipofiză sau pituitară)

Hipofiza (sau glanda pituitară) este o mică formațiune endocrină situată la baza creierului, într-o depresiune osoasă a osului sfenoid, numită șa turcească. Are dimensiuni reduse (aprox. 0,5–1 g) și este conectată cu hipotalamusul printr-un pedicul subțire numit tija pituitară.

Hipofiza se mai numește și glanda pituitară și este situată la baza creierului într-o lojă formată pe fața superioară a osului sfenoid. Este formată din trei lobi: anterior, intermediar și posterior.

Hipofiza este împărțită în trei lobi:

  1. lobul anterior – Adenohipofiza – cu rol în secreția majorității hormonilor;
  2. lobul intermediar
  3. lobul posterior – Neurohipofiza  – responsabilă de eliberarea hormonilor produși în hipotalamus.

Funcții și hormoni secretați

Hipofiza este considerată „glanda conducătoare” deoarece reglează activitatea altor glande endocrine prin hormonii săi. Hipofiza nu acționează independent, ci sub influența directă a hipotalamusului, care eliberează factori de stimulare sau inhibare. Astfel, hipotalamusul și hipofiza formează un sistem integrat ce menține echilibrul endocrin și homeostazia organismului.

Lobul posterior sau neurohipofiza

Lobul posterior este alcătuit din țesut nervos (neuroni) ca și hipotalamusul, iar lobii anterior și intermediar , din țesut epitelial glandular. Hipofiza este legată de baza hipotalamusului prin tija pituitară, alcătuită din: sistemul port-hipofizar și tractul hipotalamo-hipofizar. Lobul posterior formează neurohipofiza care este conectată cu hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamo-hipofizar.

Hormonii produşi de neurohipofiză:

  • ADH (hormon antidiuretic / vasopresină) – reglează retenția apei la nivel renal și tensiunea arterială;
  • Oxitocina – stimulează contracțiile uterine la naștere și secreția de lapte.

Lobul intermediar

Lobul intermediar secretă hormonul melanocitostimulator (MSH) care stimulează melanogeneza (formarea de pigment – melanină, ce colorează pielea). În lipsa hormonului pielea se decolorează.

Lobul anterior sau adenohipofiza

Lobul anterior, cel mai voluminos, se mai numește adenohipofiză. Adenohipofiza este conectată cu hipotalamusul prin sistemul port hipofizar. Sângele arterial care ajunge la hipofiză, trece întâi prin hipotalamus, unde se încarcă cu factori eliberatori.

Hormonii produşi de adenohipofiză:

  • Hormonul de creștere (GH / somatotrop) – stimulează creșterea și metabolismul;
  • Prolactina (PRL) – stimulează lactația;
  • ACTH – controlează secreția de cortizol de către glandele suprarenale;
  • TSH – stimulează tiroida să producă tiroxină și triiodotironină;
  • LH și FSH – reglează funcțiile ovariene și testiculare (ciclul menstrual, ovulația, spermatogeneza).

Somatotropul (STH)

Somatotropul (STH) este hormonul de creștere. Este secretat în cantitate mare în copilărie și stimulează creșterea oaselor lungi și a masei musculare.

Acest hormon acționează asupra metabolismului:

  • Proteic: stimulează transportul aminoacizilor, intensificând proteinosinteza, mai ales cea musculară. Inhibă catabolismul proteic şi utilizarea aminoacizilor ca sursă energetică.
  • Lipidic: stimulează hidroliza trigliceridelor din adipocite, creşte concentraţia plasmatică de acizi graşi şi glicerină, stimulează utilizarea ca substrat energetic a acizilor graşi, cruţându-se utilizarea aminoacizilor şi a glucozei.
  • Glucidic: stimulează glicogenoliza, inhibă absorbţia glucozei de către ţesuturile insulinodependente (acţiune antiinsulinică)
  • Electrolitic: Realizează un bilanţ pozitiv asupra principalilor ioni: Ca2+, Mg2+, Na+, K+, Cl- (creşterea concentraţiei plasmatice), stimulează absorbţia plasmatică la nivelul tubului digestiv şi a nefronilor.

Hiposecreția acestui hormon în perioada de creștere duce la nanism hipofizar (piticism), caracterizat prin talie mică și o dezvoltare psihică normală.

Hipersecreția hormonului în perioada de creștere duce la gigantism (cu dezvoltare psihică deficitară), iar la adult duce la acromegalie (creșterea exagerată a extremităților și a organelor interne).

Tirotropina (TSH)  

Tirotropina (TSH) stimulează secreția glandei tiroide.

Corticotropina (ACTH)

Corticotropina (ACTH) controlează secreția glandei corticosuprarenale.

Gonadotropinele (FSH și LH)

Gonadotropinele (FSH și LH) reglează activitatea gonadelor: FSH controlează maturația foliculară și secreția de estrogeni, iar LH provoacă ovulația și controlează secreția de progesteron. La bărbat, FSH stimulează spermatogeneza, iar LH stimulează secreția de hormoni androgeni (testosteronul).

Prolactina

Prolactina stimulează la femeie dezvoltarea glandelor mamare și menține secreția lactată (hormonul va avea un nivel crescut în perioada gravidității).

Hormonul antidiuretic (ADH)

Hormonul antidiuretic (ADH) are efect principal creșterea absorbției facultative a apei la nivelul tubilor distali și colectori ai nefronului prin mărirea permeabilității acestora (are rolul de a păstra apa în organism). În doze mari poate produce creșterea tensiunii arteriale, de aceea hormonul se mai numește vasopresină. Scăderea secreției acestui hormon duce la diabetul insipid, manifestat prin
poliurie (pierderi masive de apă prin urină) și polidipsie (sete exagerată).

Ocitocina

Ocitocina stimulează secreția glandelor mamare prin controlarea ejecției laptelui și provoacă contracția musculaturii uterine (în timpul nașterii secreția este maximă).

Patologii asociate

  • Hipersecreția de GH – duce la gigantism (în copilărie) sau acromegalie (la adult);
  • Hiposecreția de GH – determină nanism hipofizar;
  • Adenoame hipofizare – pot secreta excesiv prolactină (prolactinoame) sau alți hormoni;
  • Diabet insipid – cauzat de deficit de ADH;
  • Sindrom Sheehan – necroza hipofizară postpartum, cu insuficiență hormonală multiplă.

Hipofiza, deși are dimensiuni extrem de reduse, joacă un rol central în coordonarea activității întregului sistem endocrin. Prin hormonii secretați, influențează creșterea, metabolismul, reproducerea, echilibrul hidric și adaptarea la stres. Nu întâmplător este supranumită „glanda dirijor” sau „master gland, fiind veriga cheie dintre sistemul nervos și cel endocrin.

glanda hipofiza paginadenursing amg anatomie pentru asistenti medicali

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 10.000de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG 

Vezi și

Sistemul endocrin

Glanda Tiroidă

TSH, ATPO

Alte Postari

Status epilepticus (SE)

Adaugă Pagina de Nursing ca sursă preferată Status epilepticus reprezintă o urgență neurologică severă caracterizată prin activitate epileptică cerebrală prelungită sau prin crize epileptice repetate,

Citește în continuare
Pagina de Nursing Plus

Transformă telefonul tău într-un instrument real de învățare. Instalează aplicația 𝐏𝐚𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐍𝐮𝐫𝐬𝐢𝐧𝐠 𝐏𝐥𝐮𝐬! Tot ce iubești la Pagina de Nursing este acum într-o singură aplicație, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐥𝐞𝐟𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐭ă𝐮, mai rapid, mai simplu și fără reclame.