Infarctul miocardic acut ( I.M.A.) este provocat de necroza ischemică a unei porțiuni din miocard determinată de obstrucția bruscă a unei artere coronare.
Cuprins
Cauze
Etiologie: ateroscleroză coronariană (în 90%-95% din cazuri)
Factorii de risc care favorizează apariția infarctului miocardic acut sunt:
- sedentarismul,
- obezitatatea,
- fumatul,
- consumul de alcool în exces,
- vârsta,
- factorul genetic,
- hipercolesterolemia,
- hipertensiune arterială,
- diabetul zaharat,
- efortul fizic intens,
- stresul,
- tensiunea nervoasă,
- șocul hipovolemic,
- dislipidemiile,
- leziunile valvulare,
- stenozele congenitale,
- intervențiile chirurgicale.
Factori declanșatori: efort, mese copiose, stres, infecții acute ale tractului respirator, factori meteorologici etc.
Semne clinice
- Durerea
Durerea în infarctul miocardic acut este intensă, atroce, violentă, insuportabilă.
Localizarea durerii are sediu retrosternal, precordial sau parasternal stâng cu iradiere în umărul și brațul stâng, regiunea cervicală, mandibulă.
Durerea mai poate fi localizată și extratoracic, în epigastru, abdomen, brațe, antebrațe și poate iradia în orice regiune a toracelui. depășind în sus gâtul, iar în jos poate irdia în epigastru, hipocondru drept sau stâng.
Aceasta este descrisă de către bolnav ca o senzație de constricție sau “o gheară”, lovitură de pumnal, senzație de presiune, apăsare insuportabilă, corest de fier care împiedică respirația.
Durerea nu se calmează la repaus sau la administarea de nitriți, spre deosebire de angina pectorală.
Durata durerii poate fi de la 30 de minute, până la ore (48 de ore) și apare de obicei în repaus și determină agitația bolnavului.
- Hipotensiunea arterială
Poate să apară imediat sau la câteva ore, precedată de o ușoară creștere a tensiunii arteriale. Când tensiunea arterială scade brusc, există pericolul șocului cardiogen. Tensiunea arterială trebuie să fie monitorizată permanent. Hipotensiunea arterială este însoțită de regulă, de tahicardie.
- Durerea este însoțită de:
– dispnee, transpirații reci;
– agitație, teamă de moarte iminentă, anxietate extremă;
– stare de șoc;
– debutul poate fi asimptomatic sau atipic ( durere epigastrică) în special la vârstnici.
– febră, absentă la început și moderată la 24-48 ore după debut (38grade C)
– greață, vărsături, distensie abdominală.
Evoluție
- Tulburări grave de ritm și conducere (fibrilație atrială, flutter etc)
- Complicații tromboembolitice (pulmonare, cerebrale)
- Moarte subită
Diagnostic
- EKG
- Angiografie
- Coronarografie
- RX toracică
- Examene laborator (VSH, fibrinogen, proteina C reactivă, enzime de necroză miocardică)
Tratament
1. Repaus ABSOLUT la pat
(3-4 saptamani), sedative
2. Oxigen
3. Combaterea durerii (mialgin, morfină)
4. Tratament anticoagulant, trombolitice.
Util pentru a memora schema de tratament din sindroamele coronariene acute este acronimul MONA.
M -> morfină
O -> oxigen
N -> nitroglicerină
A -> aspirină
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste grilă.
Infografic:
