Cuprins
Meningita este o inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub denumirea de meninge.
Meningele este format din trei membrane conjunctive: dura mater, arahnoida și pia mater. Meningita înseamnă inflamația acestor membrane și poate avea următoarele cauze:
- bacterii (Neisseria meningitidis -meningococ, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae tip B, etc)
- virusuri ( enterovirusuri, virusul Herpes simplex de tip 2,virusul Varicella zoster etc)
- fungi (Cryptococcus neoformans)
- paraziți (Angiostrongylus cantonensis, Gnathostoma spinigerum, Schistosoma)
- cauze neinfecțioase (secundară altor patologii)
Meningita poate fi letală din cauza proximității inflamației față de creier și măduva spinării; prin urmare, afecțiunea este clasificată drept urgență medicală.
Meningita meningococică Etiologie
Meningita meningococică este o meningită bacteriană, iar cauza o reprezintă infecția cu meningococ – o specie de bacterie Gram-negativă din genul Neisseria.
Transmitere
Contactul se face prin strănut sau tuse, sărut sau prin picăturile Flugge (de secreții respiratorii), dar nu se transmit prin simplă respirare a aerului dintr-un spațiu în care s-a aflat o persoană bolnavă de meningită.
În meningita bacteriană, bacteriile ajung la nivelul meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele.
Semne și simptome în meningita meningococică
În general, prezența concomitentă a următoarelor trei semne este specifică bolii: rigiditate cervicală, febră subită și stare mintală alterată. Semnele si simptomele care apar în meningita meningococică sunt:
- durere de cap severă și redoare;
- febră mare;
- frisoane;
- incapacitatea de a înclina capul înainte (rigiditate cervicală);
- confuzie;
- nivel scăzut de conștiență;
- vărsături;
- greață;
- fotofobie (intoleranță la lumină);
- fonofobie (intoleranță la zgomot);
- poziție patognomonică în “cocoș de pușcă”;
- dureri ale extremităților;
- delir;
- convulsii;
- comă.
Diagnostic
- Diagnosticul de meningita meningococică se face prin analiza LCR (lichid cefalorahidian) extras prin puncție lombară.
- Semnul Brudzinski și semnul Kernig – pozitiv
- Hemocultură
- Ct cranian
- În cazul suspiciunii de meningita meningococică, tratamentul cu antibiotice trebuie sa fie instituit imediat, înainte de obținerea testelor care confirmă infecția. Meningita este o urgență medicală.
Tratament
Tratamentul este cu antibiotice, administrate imediat. În absența tratamentului, sau cu tratament aplicat tardiv, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală.
Se recomandă vaccinoterapie pentru profilaxie.
Îngrijirea pacientului cu meningită meningococică
Problemele pacientului cu meningită meningococică
- Disconfort (cefalee marcată);
- Dispnee;
- Circulație inadecvată;
- Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor;
- Comunicare ineficienta la nivel intelectual;
- Potențial de complicații;
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu meningită meningococică
- să fie diminuată durerea de cap;
- să se diminueze vărsăturile;
- pacientul să devină orientat temporo-spațial;
- pacientul să prezinte circulație adecvată;
- pacientul să prezinte o respirație în limite normale;
- pacientul să nu prezinte prezinte complicații.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu meningită meningococică
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator; efectuarea investigațiilor (RMN, CT, puncția rahidiana);
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia;
- supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
- asigurarea odihnei și somnului pacientului, ajutarea familiei să înțeleagă ce se petrece cu pacientul și urmărirea apariției eventualelor complicații și anunțarea imediată a medicului;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale;
- face bilanțul zilnic intre lichidele ingerate și cele excretate;
- aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat corespunzător;
- asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport psihologic;
- asigurarea unei hidratări corespunzătoare, monitorizarea echilibrului hidric;
- va menține și va corecta echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic prin perfuzii IV;
- va combate durerea prin administrarea de sedative la indicația medicului.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Infografic:
