Pancreatita acută este o inflamație bruscă a pancreasului, care poate varia de la forme ușoare, autolimitate, până la forme severe, cu complicații sistemice și risc vital. Este o urgență medicală care necesită diagnostic și tratament rapid.

Pancreatita este inflamația ACUTA sau CRONICĂ a parenchimului pancreatic datorată:

• alcoolismului cronic;
• ingestiei de alimente amestecate contrar principiilor alimentare;
• inflamației ficatului;
• bolilor gastroduodenale;
• obstrucțiilor biliare (litiază biliară).

Fiziopatologie

• Activarea prematură a enzimelor digestive (tripsină, lipază, elastază) în pancreas determină autodigestie, inflamație, edem și, în forme severe, necroză tisulară.
• Se pot elibera mediatori inflamatori care provoacă răspuns sistemic, incluzând sindrom de răspuns inflamator sistemic (SIRS).

Etiologia pancreatitei acute

• Litiază biliară (colelitiază): Cea mai frecventă cauză. Obstrucția canalului pancreatic duce la activarea enzimelor pancreatice în interiorul pancreasului.
• Alcoolism: A doua cauză principală, mai frecventă la bărbați.
• Hipertrigliceridemie (>1000 mg/dl): Factor de risc metabolic.
• Traume abdominale: Accidente sau intervenții chirurgicale.
• Medicamente: Tiazide, azatioprină, sulfonamide.
• Infecții: Virusuri precum oreion, hepatita B.
• Factori genetici: Mutări asociate cu fibroză chistică.
• Idiopatică: Când cauza nu este identificată (10-20% din cazuri).

Etiologia pancreatitei cronice

• Episoade repetate de pancreatită acută;
• Alcoolismul (peste 70% din cazuri);
• Trigliceride crescute;
• Litiaza biliară;
• Obezitatea;
• Intervenții chirurgicale pe tubul digestiv.

Forme clinice 

1. Acută catarală (secundară alcoolismului, evoluție spre vindecare);

2. Acută hemoragica (obstrucția canalelor, autodigestia glandei, evoluție către peritonită);

3. Cronică evolutivă (leziuni definitive până la dispariția țesutulului indispensabil).

Semne și simptome – Manifestări de dependență 

• Durere abdominala severă cu debut brusc, constantă și severă, exacerbată de mișcări localizată în epigastru, cu iradiere în spate.
• Durere abdominală „în bară” – specifică pancreatitei;
• Tulburări dispeptice (greață, vărsături persistente);
• Distensie abdominală: Asociată cu ileus paralitic.
• Anorexie;
• Sialoree (hipersalivație);
• Scaune diareice, alb- gălbui cu grăsimi;
• Transpirații profuze;
• Meteorism;
• Febră: Poate fi prezentă în caz de inflamație severă.
• Hipertensiune portală;
• Hepatosplenomegalie;
• Edeme membre inferioare;
• Icter ;
• Teamă, neliniște;
• Tahipnee;
• Tahicardie, hipotensiune sau hipertensiune arterială;

Semne clinice

Semnul Cullen: Echimoză periombilicală.
Semnul Grey-Turner: Echimoză pe flancuri (indică hemoragie retroperitoneală).

Diagnostic 

• Analize de laborator:
  • Amilază serică: Crește de 3 ori peste limita normală.
  • Lipază serică: Mai specifică decât amilaza.
  • Hemoleucogramă: Leucocitoză, hematocrit crescut.
  • CRP: Indică severitatea inflamației.
  • Trigliceride: Pentru etiologia metabolică.
  • Teste hepatice: Creșterea ALT/AST sugerează litiază biliară.
• Investigații imagistice:
  • Ecografie abdominală: Identifică litiaza biliară.
  • CT cu contrast: Detectează necroza, colecții sau complicații.
  • RMN: Util în diagnostic diferențial sau în cazuri complexe.

Scoruri de severitate:

• Ranson, APACHE-II, sau BISAP pentru evaluarea prognosticului.

Clasificare

• Formă ușoară: Inflamație limitată la pancreas, fără insuficiență de organ.
• Formă moderată: Insuficiență de organ tranzitorie (<48 ore) sau complicații locale.
• Formă severă: Insuficiență persistentă de organ (>48 ore) și complicații sistemice.

Complicații

Locale:

• Necroză pancreatică.
• Pseudochist pancreatic.
• Abces pancreatic.

Sistemice:

• Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS).
• Insuficiență renală acută.
• Șoc septic.

Tratamentul pancreatitei 

• Resuscitare volemică: Soluții cristaloide (Ringer lactat) pentru prevenirea hipoperfuziei.
• Analgezie: Opiacee pentru controlul durerii.
• Repauz digestiv: Alimentația enterală prin sondă nazogastrică poate fi introdusă precoce în cazuri moderate.
• Corecția dezechilibrelor metabolice: Electroliți, glicemie.
• Tratament etiologic:
  • Litotripsie sau colecistectomie în caz de litiază.
  • Controlul hipertrigliceridemiei prin plasmafereză.
  • Abstinență de la alcool în forme alcoolice.

Tratament în forme severe:

• Antibiotice doar în caz de infecții documentate (necroză infectată).
• Intervenție chirurgicală: În caz de complicații (necroză extinsă, abces) – dezobstrucție și drenare sucuri din parenchim în duoden).

Îngrijirea pacientului cu pancreatită

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu pancreatită

• asigură repaus fizic si psihic;
• supraveghează funcţiile vitale si vegetative (puls, TA, respiraţie, temperatura) cu notarea în foaia de temperatură;
• supraveghează durerea notând caracteristicile ei;
• introduce sonda gastrică pentru aspirație continuă;
• suprima alimentația peros la recomandarea medicului și instituie hidratare si alimentare parenterala în faza acuta; aminoacizi şi glucoză ;
• aplică la indicația medicului, substituția volemică parenterala (glucoza 5%, soluție Ringer)
• corectează tulburările hidroelectrolitice;
• urmărește bilanțul ingesta – excreta;
• reia alimentarea pe cale naturala dupa 3-10 zile de la încetarea durerilor, cu 400-500ml ceai/24h, supă de zarzavat strecurată, biscuiți, apoi regimul se îmbogățeste treptat, cafeaua, alcool, grăsimile, fumatul fiind interzise;
• asigură administrarea dietei corespunzătoare în pancreatita cronică;
• aplica măsuri de profilaxie a infecţiilor si a complicaţiilor;
• ia masuri pentru o comunicare eficienta;
• asigură igiena tegumentelor si mucoaselor;
• cântăreste zilnic pacientul;
• instruiește pacientul cu privire la regimul de viața; respectarea dietei corespunzătoare în pancreatita cronică, interzicerea consumului de alcool, eliminarea alimentelor grase;
• pregătește pacientul pentru investigaţii si tehnici;
• recoltează sânge și urină pentru examene de laborator;
• pregătește pacientul în vederea intervenției chirurgicale, dacă aceasta se impune.
• administrează medicaţia prescrisă de medic:
  1. Calmarea durerii cu:
• antalgice: mialgin 100 mg la 6 ore, fortral 50-100mg la 6 ore
• anticolinergice: atropina 1 mg la 6 ore, s.c sau i.v. , scobutil 10 mg la 4 ore
• procaina în perfuzie 20-40 ctg, prin infiltraţie lombară sau peridural.
  2. Inhibarea secreţiei pancreatice
• pauză alimentară
• sondă de aspiraţie naso-gastrică
• spălături gastrice, cu soluţii alcaline
• oxid de Mg, carbonat de calciu
• blocanţii H2 (cimetidină 1 g/zi)
  3. Terapie antienzimatică
• gordox 500.000 uk/24 ore
  4. Inhibatori ai senzaţiei pancreatice
• sandostatin 0,100-0,200 mg, de 3 ori/zi
  5. Terapia cu antibiotice
• antibiotice cu spectru larg
• cefalosporine asociate cu aminoglicozide
  6. Combatera şocului
• cateter în venă centrală şi măsurarea PVC
• sondă urinară, pentru monitorizarea diurezei
• transfuzie sanguină şi soluţii macromoleculare
• reechilibrare hidroelectrolitica, conform ionogramei sanguine
• droguri vasopresoare şi tonicardiace pentru susţinerea cordului şi circulaţiei
• anticoagulante fracţionate şi nefracţionate
• HHC – 500-1000 mg
  7. Tratamentul complicaţiilor, în funcţie de complicaţia care a apărut, insuficienţa respiratorie prelungită necesitând intubaţie.

Conduita de urgență în pancreatita acută

Asistentul medical are un rol esențial în managementul de urgență al pacientului cu pancreatită acută, axat pe evaluarea rapidă a stării pacientului, stabilizarea acestuia și implementarea măsurilor terapeutice inițiale.

1. Evaluarea pacientului
Evaluare rapidă a stării generale:

• Nivelul de conștiență (folosind scala Glasgow, dacă este cazul).
• Semne vitale:
  • Tensiunea arterială (pentru a detecta hipotensiunea).
  • Frecvența cardiacă (tahicardie indică șoc hipovolemic).
  • Saturația de oxigen.
  • Temperatura (febră poate indica o complicație infecțioasă).
  • Prezența durerii abdominale severe (localizare, caracter, intensitate).
• Monitorizarea continuă:
  • Electrocardiograma (EKG) pentru semne de tulburări electrolitice.
  • Diureza (prin sondă urinară, dacă este indicată).

2. Managementul durerii

Administrarea analgezicelor:
Conform prescripției medicale, se administrează opiacee (morfina sau derivatul indicat).
Evitați antiinflamatoarele nesteroidiene (pot agrava afectarea gastrointestinală).

3. Stabilizarea hemodinamică

Resuscitare volemică:

Pregătirea și administrarea soluțiilor intravenoase (ex.: Ringer lactat, soluție salină izotonică) conform indicațiilor.
Ajustarea vitezei de perfuzie în funcție de starea pacientului (ex.: hipotensiune sau șoc).

Oxigenoterapie:

Asigurați administrarea oxigenului (mască facială sau ochelari de oxigen) pentru menținerea unei saturații >92%.

4. Repaus digestiv absolut

Suspendarea alimentației orale: Asigurați-vă că pacientul rămâne în repaus digestiv absolut.
Dacă se inițiază alimentația enterală, pregătiți sonda nazogastrică conform protocolului.

5. Supravegherea și recunoașterea complicațiilor

Monitorizați pacientul pentru semne de:

• Insuficiență respiratorie: Dispnee, cianoză .
• Supraîncărcare volemică: Edeme, creșterea tensiunii arteriale.
• Șoc septic: Febră, tahicardie severă, hipotensiune persistentă.
• Raportați imediat medicului orice modificare semnificativă.

6. Prelevarea probelor biologice
Pregătiți și colectați analizele conform recomandărilor medicale:
Hemoleucogramă.
Amilază și lipază serică.
Glicemie.
Ionogramă serică.
CRP, lactat seric (pentru severitate).
Grup sanguin și coagulare, dacă se anticipează intervenții.

7. Colaborarea interdisciplinară
Informați și comunicați constant cu medicul curant despre evoluția pacientului.
Asigurați coordonarea cu echipa de anestezie și chirurgie în caz de intervenție.

8. Educația pacientului și a familiei
Explicați necesitatea măsurilor inițiale și importanța respectării repausului digestiv.
Răspundeți la întrebări pentru reducerea anxietății.

Materiale necesare în urgență
Trusă de perfuzie.
Set de prelevare sânge și tuburi pentru analize.
Sondă urinară, dacă este indicată.
Aparatură de monitorizare continuă (tensiometru, pulsoximetru, EKG).

Asistentul medical are o contribuție vitală în stabilizarea pacientului, monitorizarea continuă, implementarea tratamentului prescris și identificarea precoce a complicațiilor, asigurând siguranța pacientului și colaborarea eficientă cu echipa medicală.

Vezi secțiunea Chirurgie

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG 

Infografic: