Cuprins
Refluxul gastroesofagian este o afecțiune în care conținutul gastric refulează în esofag, iar acest lucru determina apariția de simptome, cu sau fără leziuni esofagiene.
Etiologia
Cauzele refluxului gastroesofagian sunt:
- volumul gastric crescut;
- insuficiența cardiei (locul de joncțiune dintre esofag și stomac cu rol de sfincter).
Factori favorizanți:
- vârsta, volumul alimentar, decubit postprandial.
- factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;
- factori endogeni (din interior): hernia hiatală, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat, distrofia musculară, boli de colagen (sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.
Semne si simptome în refluxul gastroesofagian
- Pirozis (arsură) – o senzație de arsură de la nivelul pieptului care are o acţiune iritantă
- Regurgitații (vomă)
- Durere restrostenală
- Sialoree (saliva excesivă)
- Sughiț
- Eructații
- Disfagie – mai rar întâlnită şi demonstrează de obicei o stenoză esofagiană
- Manifestări extradigestive: tuse nocturnă, manifestări respiratorii, disfonie, senzație de corp străin în faringe.
Complicațiile refluxului gastroesofagian
- esofagită
- ulcer esofagian
- hemoragie digestivă
- stenoza esofagiană
- hemoragie
- esofag Barret (leziune premalignă)
Diagnostic
- Endoscopie
- Examen radiologic baritat
- Ph-metrie esofagiană
Tratamentul refluxului gastroesofagian
- Antiacide
- Regim igieno-dietetic
- Evitarea fumatului
- Evitarea consumului de alcool, alimente prea calde sau prea reci
- Mese cu orar regulat
Indicaţiile pentru a face tratament chirurgical sunt:
- esofagita ulcerativă;
- esofagita hemoragică;
- stenoza esofagiană;
- aspiraţia bronhopulmonară;
- sindromul Barret cu displazie severă.
Îngrijirea pacientului cu reflux gastroesofagian
Problemele pacientului cu reflux gastroesofagian
- disconfort abdominal
- deficit de volum lichidian,
- alimentație inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- fatigabilitate;
- deficit de auto îngrijire,
- alterarea funcțiilor vitale – circulație inadecvată;
- risc de complicații (hemoragie digestiva superioara, perforație, malignizare- vulnerabilitate fata de pericole).
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu reflux gastroesofagian
- pacientul să prezinte stare de confort fizic și psihic,
- pacientul să cunoască modul de viață și de alimentație potrivit
- pacientul să se poată autoîngriji;
- pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii, nevoilor sale calitative și cantitative;
- pacientul să fie ferit de complicații.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu reflux gastroesofagian
- menține igiena tegumentară, a lenjeriei și a mucoaselor, îngrijește cavitatea bucală, îndeosebi în caz regurgitație, vomă, gust neplăcut;
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- supraveghează scaunul, urina (cantitatea si culoarea ), greutatea corporală și le notează în foaia de temperatură;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia, respectând ritmul și modul de administrare; Administrarea medicamentelor trebuie făcută punctual, respectând orarul fată de alimentație.
- supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
- asigură repausul la pat în poziție semișezand;
- educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, tratează, previne. Educă pacientul și antrenează familia pentru a respecta alimentația și normele de viață impuse, în funcție de stadiul bolii și să renunțe la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun)
- hidratează, alimentează pe cale parenterala pacientul, respectând indicația medicului;
- face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;
- pregătește pacientul preoperator, când se impune necesitatea operației chirurgicale;
- educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor (scaunul melenic, caracterul durerii în caz de perforație, vărsăturile alimentare cu conținut vechi în caz de stenoza);
- respecta normele de prevenire a infecțiilor nosocomiale.
- regimul alimentar ocupă un loc important, evitându-se grăsimile în exces, alimentele acide (suc de roşii, sucuri, cafea). Mâncarea trebuie porționată, nu se mănâncă abundent; masa de seară trebuie să fie cu 2-3 ore înainte de culcare. Alcoolul și cafeaua sunt contraindicate;
- asistentul medical va urmări în permanentă atât modul de alimentație, cât şi conținutul scaunelor fără a se mulțumi cu relatarea pacientului.
- igiena bolnavului cu afecțiuni digestive trebuie păstrată în condiţii deosebite deoarece pielea lor este vulnerabilă la escare de decubit dat fiind circulația deficitară.
Supravegherea bolnavilor cu afecțiuni digestive include urmărirea:
- alimentaţiei
- poftei de mâncare sau inapetenţei
- cantităţile de alimente consumate
- preferinţele alimentare ale bolnavului
- modul de masticaţie cât şi eliminarea rezidurilor alimentare
- acuzele subiective legate de alimentaţie
- greţurile şi vărsăturile
- durerile abdominale
- meteorismul
- tranzitul intestinal (diaree, constipaţie)
- calitatea scaunelor emise, urina
- prezența elementelor patologice în scaun (paraziţi intestinali, sânge, puroi, etc.)
- culoarea tegumentelor, a mucoaselor şi sclerelor (icter, remiterea icterului, pruritul, culoarea scaunelor, fetorul hepatic)
- greutatea corporală
- aportul de lichide
- bilanțul hidric
- edemele (apariția și dispariția lor)
- comportamentul
- starea generală
- la cirotici se măsoară zilnic circumferinţa abdominală.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.
Pentru mai multe teste, accesați secțiunea Teste Grilă.
Infografic:
