Refluxul gastroesofagian este o afecțiune în care conținutul gastric refulează în esofag, iar acest lucru determina apariția de simptome, cu sau fără leziuni esofagiene.

Etiologia 

Cauzele refluxului gastroesofagian sunt:

• volumul gastric crescut;
• insuficiența cardiei (locul de joncțiune dintre esofag și stomac cu rol de sfincter).

Factori favorizanți:

• vârsta, volumul alimentar, decubit postprandial.
• factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;
• factori endogeni (din interior): hernia hiatală, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat, distrofia musculară, boli de colagen (sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.

Semne si simptome în refluxul gastroesofagian 

• Pirozis (arsură) – o senzație de arsură de la nivelul pieptului care are o acţiune iritantă
• Regurgitații (vomă)
• Durere restrostenală
• Sialoree (saliva excesivă)
• Sughiț
• Eructații
• Disfagie – mai rar întâlnită şi demonstrează de obicei o stenoză esofagiană
• Manifestări extradigestive: tuse nocturnă, manifestări respiratorii, disfonie, senzație de corp străin în faringe.

Complicațiile refluxului gastroesofagian

• esofagită
• ulcer esofagian
• hemoragie digestivă
• stenoza esofagiană
• hemoragie
• esofag Barret (leziune premalignă)

Diagnostic

• Endoscopie
• Examen radiologic baritat
• Ph-metrie esofagiană

Tratamentul refluxului gastroesofagian

• Antiacide
• Regim igieno-dietetic
• Evitarea fumatului
• Evitarea consumului de alcool, alimente prea calde sau prea reci
• Mese cu orar regulat

Indicaţiile pentru a face tratament chirurgical sunt:

• esofagita ulcerativă;
• esofagita hemoragică;
• stenoza esofagiană;
• aspiraţia bronhopulmonară;
• sindromul Barret cu displazie severă.

Îngrijirea pacientului cu reflux gastroesofagian

Problemele pacientului cu reflux gastroesofagian 

• disconfort abdominal
• deficit de volum lichidian,
• alimentație inadecvata prin deficit,
• intoleranta digestiva,
• fatigabilitate;
• deficit de auto îngrijire,
• alterarea funcțiilor vitale – circulație inadecvată;
• risc de complicații (hemoragie digestiva superioara, perforație, malignizare- vulnerabilitate fata de pericole).

Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu reflux gastroesofagian

• pacientul să prezinte stare de confort fizic și psihic,
• pacientul să cunoască modul de viață și de alimentație potrivit
• pacientul să se poată autoîngriji;
• pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluție a bolii, nevoilor sale calitative și cantitative;
• pacientul să fie ferit de complicații.

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu reflux gastroesofagian

• menține igiena tegumentară, a lenjeriei și a mucoaselor, îngrijește cavitatea bucală, îndeosebi în caz regurgitație, vomă, gust neplăcut;
• măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
• supraveghează scaunul, urina (cantitatea si culoarea ), greutatea corporală și le notează în foaia de temperatură;
• recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
• administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia, respectând ritmul și modul de administrare; Administrarea medicamentelor trebuie făcută punctual, respectând orarul fată de alimentație.
• supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
• asigură repausul la pat în poziție semișezand;
• educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, tratează, previne. Educă pacientul și antrenează familia pentru a respecta alimentația și normele de viață impuse, în funcție de stadiul bolii și să renunțe la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun)
• hidratează, alimentează pe cale parenterala pacientul, respectând indicația medicului;
• face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;
• pregătește pacientul preoperator, când se impune necesitatea operației chirurgicale;
• educă pacientul pentru a recunoaște semnele complicațiilor (scaunul melenic, caracterul durerii în caz de perforație, vărsăturile alimentare cu conținut vechi în caz de stenoza);
• respecta normele de prevenire a infecțiilor nosocomiale.
• regimul alimentar ocupă un loc important, evitându-se grăsimile în exces, alimentele acide (suc de roşii, sucuri, cafea). Mâncarea trebuie porționată, nu se mănâncă abundent; masa de seară trebuie să fie cu 2-3 ore înainte de culcare. Alcoolul și cafeaua sunt contraindicate;
• asistentul medical va urmări în permanentă atât modul de alimentație, cât şi conținutul scaunelor fără a se mulțumi cu relatarea pacientului.
• igiena bolnavului cu afecțiuni digestive trebuie păstrată în condiţii deosebite deoarece pielea lor este vulnerabilă la escare de decubit dat fiind circulația deficitară.

Supravegherea bolnavilor cu afecțiuni digestive include urmărirea:

• alimentaţiei
• poftei de mâncare sau inapetenţei
• cantităţile de alimente consumate
• preferinţele alimentare ale bolnavului
• modul de masticaţie cât şi eliminarea rezidurilor alimentare
• acuzele subiective legate de alimentaţie
• greţurile şi vărsăturile
• durerile abdominale
• meteorismul
•  tranzitul intestinal (diaree, constipaţie)
• calitatea scaunelor emise, urina
• prezența elementelor patologice în scaun (paraziţi intestinali, sânge, puroi, etc.)
• culoarea tegumentelor, a mucoaselor şi sclerelor (icter, remiterea icterului, pruritul, culoarea scaunelor, fetorul hepatic)
• greutatea corporală
• aportul de lichide
• bilanțul hidric
• edemele (apariția și dispariția lor)
• comportamentul
• starea generală
• la cirotici se măsoară zilnic circumferinţa abdominală.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 12.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG