Splina este un organ important situat în partea stângă superioară a abdomenului, sub coaste și lângă stomac. Ea îndeplinește mai multe funcții esențiale în corp. Splina este unul din cele mai importante organe ale sistemelor limfatic și imunitar .
Localizare
Splina este situată în cavitatea abdominală, în partea superioară stângă a abdomenului, sub diafragm și în spatele stomacului. Mai exact, se află între coastele 9 și 11 pe latura stângă a corpului, fiind adesea descrisă ca fiind în regiunea hipocondrului stâng. Datorită poziției sale, partea superioară a splinei se află adiacentă cu diafragma, care o separă de cavitatea toracică și plămânul stâng.
Splina este un organ moale, spongos, de culoare purpurie, având o formă asemănătoare cu cea a unui boomerang sau a unei cafele. Are două fețe principale: o față diafragmatică, netedă și convexă, care se îndreaptă spre diafragm, și o față viscerală, care prezintă impresiuni create de organele învecinate, cum ar fi stomacul, pancreasul, și rinichiul stâng.
Deși splina nu este un organ vital, adică o persoană poate trăi fără ea, îndeplinește funcții importante în filtrarea sângelui și în sistemul imunitar. În cazul în care splina este îndepărtată printr-o procedură cunoscută sub numele de splenectomie, alte organe, în special ficatul și ganglionii limfatici, preiau unele dintre funcțiile sale.
Rolul splinei în organism
- Filtrarea sângelui: Splina filtrează sângele, eliminând celulele sanguine vechi, deteriorate sau anormale. De asemenea, ajută la eliminarea bacteriilor și a altor corpuri străine din sânge.
- Sistemul imunitar: Este un organ vital în cadrul sistemului imunitar. Splina produce limfocite, care sunt celule albe sanguine ce joacă un rol crucial în apărarea organismului împotriva infecțiilor. De asemenea, ajută la producția de anticorpi.
- Rezervă de sânge: Splina poate stoca sânge care poate fi eliberat în circulație în caz de sângerare severă, funcționând ca o rezervă de sânge pentru organism.
- Reciclarea fierului: Prin descompunerea celulelor roșii din sânge, splina ajută la reciclarea fierului, care este apoi folosit la formarea de noi celule roșii sanguine.
Din păcate, splina poate fi afectată de diverse condiții, cum ar fi traume, infecții și boli autoimune, ceea ce poate duce la mărirea sa (splenomegalie) sau chiar la necesitatea îndepărtării chirurgicale (splenectomie). Îndepărtarea splinei crește susceptibilitatea unei persoane la infecții, deoarece elimină una dintre liniile principale de apărare a organismului împotriva bacteriilor și altor patogeni. Persoanele fără splină sunt adesea sfătuite să ia măsuri preventive, cum ar fi vaccinările, pentru a reduce riscul de infecții.
Afecțiunile splinei
Afecțiunile splinei pot varia de la condiții relativ ușoare până la situații care necesită îngrijire medicală urgentă. Iată o listă cu unele dintre cele mai comune afecțiuni ale splinei:
- Splenomegalie (Mărirea splinei): Așa cum am menționat anterior, este mărirea splinei dincolo de dimensiunea sa normală, cauzată de diverse afecțiuni, cum ar fi infecții, boli ale sângelui, afecțiuni hepatice și altele.
- Ruptura splinei: Poate fi cauzată de un traumatism direct în zona abdominală, cum ar fi un accident de mașină sau un impact sportiv. Ruptura splinei poate duce la sângerare internă severă și este o urgență medicală.
- Infarct splenic: Se referă la moartea țesutului splinei datorită unei blocări a aportului de sânge, adesea cauzată de un cheag de sânge. Poate provoca durere acută în partea stângă superioară a abdomenului.
- Chisturi și tumori ale splinei: Deși majoritatea sunt benigne (necanceroase), cisturile și tumorile pot afecta funcționarea splinei. Tumorile maligne (canceroase) ale splinei sunt relativ rare.
- Splenoza: Este o afecțiune rară în care bucăți mici de țesut splenic se desprind și se dezvoltă în alte părți ale corpului, de obicei după o ruptură a splinei sau o intervenție chirurgicală la nivelul splinei.
- Boli hematologice: Splina joacă un rol cheie în filtrarea sângelui și poate fi afectată de boli ale sângelui, cum ar fi anemia hemolitică, sferocitoza ereditară, talasemia, și boala Gaucher.
- Infecții: Splina poate fi afectată de diverse infecții, cum ar fi mononucleoza infecțioasă, HIV/SIDA, și malaria.
- Afecțiuni autoimune: Boli autoimune precum lupusul eritematos sistemic și artrita reumatoidă pot afecta splina, determinând mărirea acesteia sau alte complicații.
- Hipertensiune portală: Aceasta este o presiune crescută în sistemul venos portal, care poate duce la mărirea splinei. Este frecvent asociată cu bolile hepatice avansate, cum ar fi ciroza.
Tratament pentru afecțiunile splinei
Tratamentul pentru afecțiunile splinei variază în funcție de cauza de bază și severitatea simptomelor. În unele cazuri, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a splinei (splenectomie), în timp ce alte condiții pot fi gestionate cu medicamente sau alte tratamente conservatoare. Persoanele fără splină sau cu funcție splenică redusă pot avea un risc crescut de infecții și pot necesita vaccinări speciale și măsuri preventive.
Splenomegalia (splina mărită)
Splenomegalia este termenul medical care descrie mărirea splinei peste dimensiunea sa normală. Este nu o boală în sine, ci mai degrabă un semn al unei alte afecțiuni subiacente. Splina poate deveni mărită din diverse motive, incluzând infecții, boli ale sângelui, afecțiuni hepatice și cancer. Iată câteva detalii importante despre splenomegalie:
Cauze
- Infecții: Boli infecțioase, cum ar fi mononucleoza (cauzată de virusul Epstein-Barr), malaria, și alte infecții virale sau bacteriene pot duce la mărirea splinei.
- Boli ale sângelui: Anumite afecțiuni hematologice, cum ar fi anemia hemolitică, leucemia, limfomul, și mielofibroza pot cauza splenomegalie.
- Afecțiuni hepatice: Bolile care afectează ficatul, cum ar fi ciroza și hipertensiunea portală (presiune arterială crescută în sistemul venos portal al ficatului), pot determina mărirea splinei.
- Cancer: Cancerul care se răspândește la splină sau cancerul originar în splină poate duce la splenomegalie.
- Boli autoimune: Afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic și artrita reumatoidă pot afecta splina.
Simptome
Deși splenomegalia în sine poate să nu producă simptome, mărimea excesivă a splinei poate duce la senzație de plenitudine sau greutate în partea stângă superioară a abdomenului, uneori chiar după o masă mică. În cazuri severe, poate cauza durere care se iradiază spre spate sau umărul stâng. De asemenea, o splină mărită poate determina scăderea numărului de celule sanguine, ducând la simptome precum anemia, creșterea susceptibilității la infecții sau sângerări ușoare.
Diagnosticarea splenomegaliei implică de obicei examinarea fizică, în timpul căreia un medic poate simți mărimea splinei, urmată de teste imagistice precum ecografia abdominală sau tomografia computerizată (CT) pentru a evalua dimensiunea și structura splinei. De asemenea, pot fi necesare analize de sânge pentru a căuta cauzele subiacente ale splenomegaliei.
Tratament
Tratamentul splenomegaliei se concentrează pe cauza de bază a măririi splinei. De exemplu, dacă splenomegalia este cauzată de o infecție, tratamentul poate include administrarea de antibiotice sau antivirale. În cazurile în care splina mărită provoacă simptome severe sau complicatii, poate fi necesară splenectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a splinei.
Este important pentru persoanele cu splenomegalie să fie monitorizate îndeaproape de un medic, deoarece mărimea excesivă a splinei poate crește riscul de rupere spontană, o urgență medicală care necesită îngrijire imediată.
Test Grilă
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro
Infografic:
