Status epilepticus reprezintă o urgență neurologică severă caracterizată prin activitate epileptică cerebrală prelungită sau prin crize epileptice repetate, între care pacientul nu își recapătă complet starea de conștiență.
Status epilepticus este:
- o criză convulsivă generalizată care durează mai mult de 5 minute este considerată status epilepticus;
- două sau mai multe crize succesive fără revenirea conștienței între ele intră tot în această categorie.
Pragul de 5 minute este important deoarece majoritatea crizelor epileptice se opresc spontan în 1–2 minute. După 5 minute, șansele de oprire spontană scad, iar riscul de afectare cerebrală și complicații sistemice crește semnificativ.
Status epilepticus este o urgență deoarece poate duce la:
- hipoxie cerebrală;
- leziuni neuronale ireversibile;
- insuficiență respiratorie;
- acidoză metabolică;
- tulburări hemodinamice;
- stop cardiorespirator;
- deces.
Clasificare
Status epilepticus poate fi clasificat în funcție de manifestările clinice.
1. Status epilepticus convulsiv
Este forma cea mai frecventă și cea mai evidentă clinic.
Se caracterizează prin:
- convulsii tonico-clonice generalizate;
- pierderea conștienței;
- contractură musculară generalizată;
- mișcări clonice repetitive;
- hipersalivație;
- cianoză;
- incontinență urinară/fecală.
Este forma cu cel mai mare risc vital imediat.
2. Status epilepticus non-convulsiv
Este mai greu de recunoscut și poate fi confundat cu alte afecțiuni.
Se manifestă prin:
- stare confuzională prelungită;
- alterarea conștienței;
- privire fixă;
- automatisme;
- absențe prelungite;
- comportament neobișnuit.
Diagnosticul se confirmă adesea prin EEG.
3. Status epilepticus focal
Poate apărea cu:
- mișcări repetitive localizate;
- tulburări senzoriale;
- simptome vegetative;
- cu sau fără afectarea conștienței.
Etiologie
Status epilepticus poate apărea la pacienți cunoscuți cu epilepsie sau poate fi prima manifestare neurologică.
Cauze la pacientul epileptic
- întreruperea tratamentului antiepileptic;
- doză insuficientă;
- nerespectarea schemei terapeutice;
- privare de somn;
- consum de alcool sau droguri;
- infecții/febră;
- stres intens.
Cauze acute neurologice
- accident vascular cerebral;
- traumatisme cranio-cerebrale;
- hemoragii cerebrale;
- tumori cerebrale;
- encefalită;
- meningită.
Cauze metabolice
- hipoglicemie;
- hiperglicemie;
- hiponatremie;
- hipocalcemie;
- uremie;
- insuficiență hepatică.
Cauze toxice
- intoxicații medicamentoase;
- sevraj alcoolic;
- sevraj benzodiazepinic;
- intoxicații cu substanțe psihoactive.
Cauze la copil
- convulsii febrile severe;
- infecții;
- malformații neurologice;
- erori metabolice congenitale.
Fiziopatologie
În mod normal, activitatea electrică cerebrală este reglată prin echilibrul dintre:
- neurotransmițători excitatori (glutamat);
- neurotransmițători inhibitori (GABA).
În status epilepticus apare:
- stimulare excitatorie excesivă;
- epuizarea mecanismelor inhibitorii.
Consecințele sunt:
La nivel cerebral
- consum crescut de oxigen;
- creșterea fluxului sanguin cerebral inițial;
- ulterior hipoxie și ischemie;
- edem cerebral;
- necroză neuronală.
La nivel sistemic
- tahicardie;
- hipertensiune inițială;
- apoi hipotensiune;
- hipersecreții;
- hipertermie;
- acidoză metabolică;
- hiperkaliemie;
- rabdomioliză.
Manifestări clinice
Manifestările depind de tipul statusului.
În statusul convulsiv
faza tonică:
- rigiditate musculară;
- apnee;
- cianoză.
faza clonică:
- mișcări ritmice;
- mușcarea limbii;
- hipersalivație;
- incontinență.
Manifestări asociate
- tahicardie;
- hipertensiune;
- febră;
- midriază;
- hipoxemie.
Postcritic
- confuzie;
- somnolență;
- comă;
- agitație.
Diagnostic
Diagnosticul este în primul rând clinic.
Investigații:
Imediate
- glicemie;
- puls;
- TA;
- SpO₂.
De laborator
- hemoleucogramă;
- ionogramă;
- funcție renală;
- funcție hepatică;
- gazometrie.
Imagistică
- CT cerebral;
- RMN.
EEG
- important în formele non-convulsive.
Tratament
Tratamentul trebuie inițiat imediat.
Etapa 1 – Stabilizare ABC
Airway
- permeabilizarea căilor aeriene.
Breathing
- oxigenoterapie.
Circulation
- monitorizare;
- acces venos.
Etapa 2 – Benzodiazepine
Prima linie:
- Diazepam i.v.;
- Lorazepam i.v.;
- Midazolam i.m./i.v.
Etapa 3 – Antiepileptice
Dacă persistă:
- Fenitoină;
- Fosfenitoină;
- Valproat;
- Levetiracetam.
Etapa 4 – Status refractar
Internare ATI:
- sedare;
- anestezie generală;
- ventilație mecanică.
Complicații
- insuficiență respiratorie;
- aspirație;
- traumatism;
- edem cerebral;
- stop cardiorespirator;
- insuficiență renală;
- deces.
Rolul asistentului medical
Asistentul medical are rol crucial.
În timpul crizei
- cronometrează episodul;
- protejează pacientul;
- îndepărtează obiectele periculoase;
- NU imobilizează forțat;
- NU introduce obiecte în gură.
Suport vital
- administrează oxigen;
- pregătește aspirator;
- montează linie venoasă.
Administrarea tratamentului
- administrează medicamentele;
- urmărește reacțiile adverse.
Monitorizare
- TA;
- puls;
- SpO₂;
- recurența crizei.
Îngrijiri postcritice
- poziție laterală;
- prevenirea aspirației;
- evaluare neurologică.
Educația pacientului
- respectarea tratamentului;
- evitarea alcoolului;
- evitarea privării de somn;
- controale regulate.
Status epilepticus este una dintre cele mai grave urgențe neurologice.
Recunoașterea rapidă și intervenția promptă sunt esențiale pentru reducerea mortalității și prevenirea leziunilor cerebrale.
Pentru asistentul medical, pregătirea practică și teoretică în managementul statusului epilepticus este esențială în orice serviciu de urgență, neurologie sau ATI.
NOU! Instalează aplicația Pagina de Nursing Plus pentru Android sau iOS pentru acces nelimitat la tot conținutul Pagina de Nursing fără reclame, peste 16.000 de teste grilă și cursuri.
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 16.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG
Infografic
