Tamponada cardiacă reprezintă acumularea anormală de lichid în spațiul intrapericardic, producând astfel o comprimare a inimii prin creșterea presiunii intrapericardice. Presiunea intrapericardică împiedică umplerea cu sânge a inimii în timpul diastolei, conducând astfel la o urgență medicală amenințătoare de viață.

Pericardul este un sac fibro-seros care învelește inima.  În sacul pericardic se află, în mod normal, o cantitate de lichid de 15-40 ml. Acest lichid are rolul de a facilita alunecarea celor două foițe ale sacului pericardic, în timpul mișcărilor inimii – sistolă și diastolă.

Cantitatea de revărsat capabilă să determine tamponada cardiacă depinde și de viteza de acumulare, astfel:

• dacă acumularea de lichid este lentă, este necesară o cantitate egală sau mai mare de 1000 ml pentru a se produce tamponada. Motivul este că pericardul are timp să se destindă și să se adapteze, acumularea fiind lentă.
• dacă acumularea de lichid este rapidă, o cantitate de 200-300 ml este suficientă pentru a se produce tamponada, deoarece pericardul nu are timp să se destindă.

Cauze

1. Traumatisme toracice (penetrante sau contondente).
2. Ruperea unui anevrism de aortă.
3. Pericardita (inflamația pericardului, mai ales pericardita hemoragică sau purulentă).
4. Complicații ale unor proceduri medicale (ex. biopsie pericardică, implantare de pacemaker).
5. Neoplasme (cancer metastatic care invadează pericardul).
6. Uremia (complicație a insuficienței renale severe).
7. Disecția de aortă.
8. Infecții (ex. tuberculoza).

Hemoragia intrapericardică (hemopericardul acut) produsă de:

• leziuni toracice penetrante/ nepenetrante – ruptura peretelui aortic în anevrismul disecant de aortă, infarct miocardic acut, perforarea pereților inimii în cateterismul cardiac, contuziile cardiace violente.

Fiziopatologie

În tamponada cardiacă, lichidul acumulat în pericard comprimă atriile și ventriculii, limitând umplerea lor diastolică. Aceasta reduce debitul cardiac și perfuzia tisulară, rezultând hipotensiune arterială severă și șoc.

Semne și simptome în tamponada cardiacă

Semne și simptome clasice (Triada Beck):

1. Hipotensiune arterială (din cauza scăderii debitului cardiac).
2. Jugulare turgescente (datorită presiunii crescute în venele sistemice).
3. Sunete cardiace înfundate (datorită lichidului din pericard).

Alte semne și simptome sugestive:

• durere precordială;
• dispnee;
• anxietate;
• hipotensiune arterială;
• hepatomegalie;
• cianoză;
• transpirații profuze;
• semne de colaps cardiogen;
• puls paradoxal (dispariție bătăi în inspirație)- greu de detectat.

Diagnostic 

Diagnosticul de tamponada cardiacă poate fi pus în urma următoarelor investigații:

1. Examen clinic: Identificarea triadei Beck și a pulsului paradoxal.
2. EKG: Alternanță electrică (variația amplitudinii complexelor QRS), tahicardie.
3. Radiografie toracică: Siluetă cardiacă mărită în cazurile cronice.
4. Ecocardiografie: Metoda de elecție, arată lichidul pericardic și colapsul camerelor cardiace în timpul diastolei.
5. Cateterism cardiac: Creșterea presiunilor diastolice în toate camerele cardiace.

Tratament

1. Pericardiocenteza: Evacuarea lichidului pericardic cu ajutorul unui ac, sub ghidaj ecografic. Este cea mai rapidă și eficientă metodă.
2. Drenaj chirurgical (pericardiotomie): Indicat în cazuri recurente sau pentru îndepărtarea unui cheag mare.
3. Tratarea cauzei subiacente: Antibiotice pentru infecții, controlul hemoragiilor, tratament oncologic, etc.
4. Reanimare volemică: Administrarea de lichide intravenos pentru susținerea debitului cardiac, dar cu precauție.

Complicații

• Stop cardiorespirator.
• Hipoperfuzie tisulară și leziuni ischemice.
• Recidivă (dacă nu se tratează cauza).

---

Prognostic

Prognosticul depinde de rapiditatea diagnosticării și a tratamentului. Intervenția promptă poate salva viața, dar întârzierea poate duce la deces.

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu tamponada cardiacă 

Conduita de urgență pentru pacientul cu tamponadă cardiacă

Conduita de urgență pentru pacientul cu tamponadă cardiacă din punctul de vedere al asistentului medical implică recunoașterea rapidă a simptomelor și susținerea pacientului până la intervenția definitivă de către echipa medicală. Asistentul medical are un rol esențial în monitorizarea pacientului, pregătirea echipamentelor și acordarea suportului vital.

---

1. Recunoașterea urgenței:

• Observarea simptomelor:
  • Dispnee severă.
  • Hipotensiune arterială.
  • Jugulare turgescente.
  • Sunete cardiace înfundate.
  • Tahicardie.
  • Extremități reci, transpirație.
• Notificarea medicului: Semnalarea imediată a semnelor și suspiciunii de tamponadă cardiacă.

---

2. Măsuri imediate:

• Evaluare rapidă a funcțiilor vitale:
  • Tensiunea arterială (TA).
  • Frecvența cardiacă (FC).
  • Frecvența respiratorie (FR).
  • Saturația de oxigen (SpO₂).
• Administrați oxigen:
  • Montați o mască de oxigen pentru a asigura o oxigenare adecvată (FiO₂ 100%, dacă este posibil).
  • Se instituie măsuri de combatere a șocului (perfuzii cu lichide, oxigen).
• Asigurați o linie venoasă:
  • Montați un cateter venos periferic pentru administrarea de lichide sau medicamente.
  • Începeți administrarea de soluții cristaloide (ex. ser fiziologic sau Ringer lactat) pentru susținerea volemiei, conform indicațiilor medicului.
• Poziționați pacientul:
  • Poziție semișezând sau decubit dorsal ușor înclinat, pentru reducerea presiunii asupra inimii.

---

3. Pregătirea pentru intervenția de urgență:

• Pregătirea pacientului:
  • Asigurați accesul liber la torace (îndepărtați hainele).
  • Verificați compatibilitatea grupului sangvin dacă este necesară transfuzia.
• Pregătirea echipamentelor pentru pericardiocenteză:
  • Pregătiți trusa de pericardiocenteză (ace, seringă, cateter).
  • Pregătiți soluții antiseptice pentru dezinfectarea zonei.
  • Asigurați materiale sterile (mănuși, câmpuri sterile).
  • Se va efectua puncție pericardică (pericardocenteză) în scop decompresiv pentru retrocedarea fenomenelor. Puncția pericardică presupune pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică, pentru extragerea lichidului acumulat. Această tehnică se execută de către medic.

---

4. Monitorizare continuă:

• Monitorizați starea pacientului:
  • TA, FC, SpO₂, EKG (dacă este disponibil).
  • Urmăriți semnele de deteriorare (stop cardiac, aritmii).
• Pregătire pentru resuscitare:
  • Asigurați acces la defibrilator și echipament pentru resuscitare cardio-pulmonară (RCP).
  • Fiți gata să începeți manevrele de RCP în cazul deteriorării rapide a stării pacientului.

---

5. Suport emoțional:

• Comunicați cu pacientul pentru a reduce anxietatea.
• Asigurați rudele că echipa medicală face toate eforturile pentru salvarea pacientului.

---

6. Colaborare cu echipa medicală:

• Informați medicul despre orice schimbare în starea pacientului.
• Oferiți suport pentru realizarea pericardiocentezei.
• Documentați toate acțiunile și observațiile în foaia de observație.

---

Rolul esențial al asistentului medical:

• Recunoașterea semnelor.
• Menținerea funcțiilor vitale.
• Pregătirea intervenției de urgență.
• Sprijinirea pacientului și a echipei medicale.

Intervenția rapidă și bine organizată a asistentului medical poate face diferența în prognosticul pacientului cu tamponadă cardiacă.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 10.000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG