Tuberculoza (TBC) pulmonară este o boală infecto-contagioasă provocată de bacilul Koch (Mycobacterium Tubeculosis), afectând organismul în întregime, cu precădere plămânul și având de obicei evoluție cronică.
Tuberculoza pulmonară este forma cea mai comună a tuberculozei, o boală infecțioasă cauzată de bacteriile Mycobacterium tuberculosis. Aceasta afectează în principal plămânii, dar poate să se răspândească și la alte părți ale corpului.
Pe parcursul bolii se deosebesc două etape: tuberculoza primară și tuberculoza secundară.
Cuprins
Toggle- Etiologie
- Contaminarea
- Perioada de incubație
- Tuberculoza pulmonară – Primoinfecția
- Factori favorizanți
- Semne și simptome în primoinfecție
- Tuberculoza secundară (Ftizia)
- Semne și simptome în TBC secundară
- Prognostic
- Diagnostic
- Profilaxia
- Tuberculoza – Tratament
- Monitorizare și urmărire
- Îngrijirea pacientului cu tuberculoză TBC
- Problemele pacientului cu TBC
- Obiectivele asistentului medical cu TBC
- Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu TBC
- Test Grilă
Etiologie
- infecția cu bacilul Koch (Mycobacterium Tubeculosis)
Bacilul Koch și Mycobacterium tuberculosis se referă la același agent patogen. Termenul „bacilul Koch” îi poartă numele pe cel al medicului german Robert Koch, care a descoperit acest organism în 1882 și a demonstrat că este cauza tuberculozei. Descoperirea sa a fost un moment crucial în înțelegerea și tratarea tuberculozei, permițând dezvoltarea de metode de diagnostic, prevenție și tratament. Bacilul Koch este deci sinonim cu Mycobacterium tuberculosis, bacteriile responsabile pentru tuberculoza.
Contaminarea
Contaminarea se face:
- pe cale aeriană (aproape întotdeauna) prin contactul cu produsele patologice ale unui bolnav; Infecția se face prin picaturile expulzate de persoanele contaminate atunci când tușesc, strănută sau vorbesc. Nucleii de picătură expulzați de bolnav sunt atât de mici, încât rămân suspendați timp îndelungat în aerul din încăpere. Contaminarea pe cale aeriană este și motivul pentru care leziunea inițială apare în plămâni;
- pe cale digestivă (mai rar) prin ingerarea unor alimente
- pe cale cutanată, transplacentară (cazuri excepționale).
Perioada de incubație
Perioada de timp de la pătrunderea bacilului Koch în organism și până la apariția modificărilor clinice variază de la câteva zile la 3-4 luni, în funcție de masivitatea infecției, virulența germenilor și rezistența organismului.
Tuberculoza pulmonară – Primoinfecția
Pătrunderea în organism a bacilului Koch determină primoinfecția caracterizată prin:
Leziuni anatomice
- șancrul de inoculare (leziunea din parenchimul pulmonar)
- adenopatia satelită (infecția propagată la ganglionii hilari)
Modificări biologice
Leziunea inițială este localizată aproape întotdeauna în plămâni, după care bacilul Koch se răspândește pe cale limfatică, hematogenă în organism (oase, aparat uro-genital, seroase, meninge, etc).
Factori favorizanți
- vârsta (copii, adolescenți și vârstnici);
- caracterul contaminării (prelungit, masiv);
- rezistența scăzută a organismului (organism tarat, diabet, alcoolism, sarcină, suprasolicitare);
- tratamente, în special corticoterapia;
- apărare naturală slabă.
Semne și simptome în primoinfecție
- astenie;
- inapetență;
- pierdere ponderală;
- amenoree;
- stare subfebrilă;
- poate evolua fără semne clinice;
- eritem nodos*.
*Eritemul nodos este un infiltrat dur, roșiatic-violaceu, dureros spontan, localizat pe fața anterioară a gambelor. Acesta dispare în 10 zile. Poate să apară și în reumatismul articular acut.
Tuberculoza secundară (Ftizia)
Este o tuberculoză de suprainfecție, fie prin reactivarea leziunilor primare (pe fondul scăderii rezistenței organismului), fie prin contaminări noi (mai rar).
Debutează prin leziuni nodulare apicale sau infiltrate precoce (infiltrate în lobul superior).
Leziunea caracteristică este caverna.
Semne și simptome în TBC secundară
- inapetență;
- pierdere ponderală;
- astenie;
- amenoree;
- subfebrilitate, ulterior febră vesperală ridicată (peste 39 grade C);
- transpirații nocturne abundente;
- expectorație mucopurulentă, verzuie, miros fad, aspect de monede (spută numulară);
- tuse inițial uscată, apoi persistentă însoțită de vărsături;
- dureri toracice;
- dispnee;
- hemoptizie;
- durere în piept și la respirație sau tuse;
- slăbiciune sau oboseală;
- pierdere în greutate inexplicabilă.
Prognostic
Prognosticul bolii depinde de natura și întinderea leziunilor pulmonare și de modul în care tratamentul prescris este urmat.
Diagnostic
Diagnosticul tuberculozei pulmonare se face prin diverse metode, inclusiv:
- Teste cutanate sau sanguine pentru TBC (cum ar fi testul Mantoux sau testele IGRA);
- Examenul sputei pentru a căuta bacili tuberculoși;
- Radiografie toracică pentru a identifica leziuni pulmonare specifice TBC;
- Tomografie computerizată (CT) pentru o evaluare mai detaliată a plămânilor.
Profilaxia
Prevenirea tuberculozei pulmonare include vaccinarea cu BCG la nou-născuți și copii în țările cu incidență ridicată a TBC, controlul infecției în spitale și în alte instituții, testarea și tratamentul persoanelor cu TBC latentă, precum și promovarea unui stil de viață sănătos și a condițiilor de viață care reduc riscul de transmitere.
Profilaxia în TBC este foarte importantă și vizează:
- întărirea rezistenței organismului;
- vaccinarea antituberculoasă (vaccinarea se face cu vaccinul BCG);
- limitarea focarelor de contaminare.
Tuberculoza – Tratament
Tratamentul tuberculozei pulmonare necesită un regim de lungă durată cu mai multe medicamente antituberculoase pentru a asigura eliminarea completă a bacteriilor și pentru a preveni dezvoltarea rezistenței la medicamente. Tratamentul standard include de obicei o combinație de medicamente precum isoniazida, rifampicina, pirazinamida și etambutolul timp de cel puțin 6 luni. Tratamentul strict este crucial pentru succesul terapiei și pentru evitarea dezvoltării formelor de tuberculoză rezistente la medicamente, care sunt mult mai dificil de tratat.
- tuberculostatice (antibiotice și chimioterapice);
- repaus;
- regim alimentar bogat în proteine și vitamine;
- tratament simptomatic (antitusive, antiemetice, antitermice);
- vitaminoterapie.
Monitorizare și urmărire
Pacienții cu tuberculoză pulmonară necesită monitorizare regulată în timpul tratamentului pentru a evalua răspunsul la terapie și pentru a identifica posibilele efecte secundare ale medicamentelor.
Tratamentul prompt și eficient, împreună cu măsurile de prevenire, sunt esențiale pentru controlul tuberculozei pulmonare și reducerea răspândirii acestei boli grave.
Îngrijirea pacientului cu tuberculoză TBC
Problemele pacientului cu TBC
- respirație ineficientă;
- hipertermie legată de procesul infecțios;
- dispnee și tuse;
- izolare socială din cauza stigmatului asociat cu boala de tip contagios;
- depresie din cauza izolării;
- deficit de volum lichidian (deshidratare) din cauza pierderilor prin transpirație, stări febrile;
- potențial de complicații;
Obiectivele asistentului medical cu TBC
- limitarea propagării infecției;
- supravegherea pacientului;
- atenuarea febrei ;
- asigurarea unei hidratări adecvate ;
- combaterea durerii și a tusei;
- asigurarea odihnei și reducerea anxietății;
- asigurarea confortului fizic și psihic;
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu TBC
- limitarea propagării infecției prin respectarea strictă a măsurilor și prin izolarea pacientului;
- educarea pacientului și a aparținătorilor pentru a nu transmite infecția (protejarea persoanelor cu imunitate și rezistență scăzută, patologii asociate, protejarea cu mască, halat, spălarea mâinilor la intrare/ieșire/atingere de obiecte sau materiale potențial infecțioase);
- educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, cum se transmite, tratează, previne;
- se sfătuiește pacientul sa își acopere gura și nasul când tușește (cu batiste de hârtie pe care sa le arunce după utilizare);
- aerisirea camerei de mai multe ori pe zi, asigurarea unui microclimat corespunzător;
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și urmărirea efectelor acestuia;
- supravegherea stării generale a pacientului și observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice, alergice);
- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;
- pregătirea psihică a pacientului pentru a cunoaște esența și importanța examinărilor;
- face bilanțul zilnic între lichidele ingerate și cele excretate;
- asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport psihologic;
- asigurarea unei hidratări corespunzătoare.
Test Grilă
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro
Infografic:
Vezi și
Intradermoreacția la tuberculină
Recoltarea sputei pentru bacilul Koch




