Puncția rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac subţire în spaţiul subarahnoidian, printre vertebre.
Puncția rahidiană se execută de către medic!
Trei membrane captușesc creierul si măduva spinarii:
- dura mater – dura mater, stratul meningeal cel mai extern, este format din două straturi: stratul meningeal interior și stratul periostal exterior. Spațiul potențial dintre straturile dura mater se numește spațiu epidural. Administrarea epidurală este o cale de administrare medicală în care un medicament precum analgezia epidurală și anestezia epidurală sau agent de contrast este injectat în spațiul epidural din jurul măduvei spinării.
- arahnoida – Spațiul subarahnoidian este spațiul dintre arahnoidă și pia mater, care este umplut cu lichid cefalorahidian (LCR) și continuă în măduva spinării.
- pia mater
Scop
- Explorator:
- Măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian.
- Recoltarea lichidului pentru examen macroscopic şi de laborator.
- Injectarea substanţelor radioopace pentru examenul măduvei.
- Anestezic:
- Introducerea substanţelor anestezice –rahianestezia.
- Terapeutic:
- Evacuarea pentru decomprimare în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană.
- Administrarea de medicamente.
Indicaţii puncția rahidiană
- Boli inflamatorii ale sistemului nervos central – meningită, encefalită
- Scleroză multiplă
- Hemoragie subarahnoidiană
- Tumori cerebrale
- Intervenţii chirurgicale – cu scop anestezic.
Contraindicații puncția rahidiană
- infecţii ale tegumentului sau ale spaţiului peridural în vecinătatea locului de puncţie;
- tratamentul cu anticoagulante sau existenţa unei coagulopatii;
- come de etiologie neprecizată;
- convulsii tonico-clonice.
Locul puncţiei
- Puncţia lombară → L3/L4 – L4/L5
- Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia orizontală care uneşte cele două creste iliace (linia Tuffier), care corepunde apofizei interspinoase L4.
Materiale necesare
- Câmpuri sterile;
- Mănuşi sterile;
- Alcool, tinctură de iod;
- Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei;
- Trocar şi seringi sterile;
- Ace sterile pentru puncţie lungi de 8-10 cm, subţiri cu bizou scurt;
- Medicamente – soluţii anestezice;
- Manometru Claude (pentru măsurarea presiunii L.C.R);
- Materiale necesare pentru recoltări: eprubete sterile;
- Soluții pentru injectat (dacă este cazul);
- Tăvițe renale;
- Comprese sterile.
Pregătirea bolnavului
- Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
- Se asigură poziţia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu coapsele flectate pe abdomen, bărbia în piept.
- Sau poziţie şezând cu bărbia în piept, capul în flexie maximă, braţele pe genunchi, spatele arcuit în vederea unei deschideri cât mai mari a spaţiilor interspinoase. Această poziţie poate fi menţinută de un asistent medical plasat în faţa bolnavului.
- Se atenţionează pacientul să menţină poziţia exactă, iar în timpul procedurii să nu se mişte.
Execuţia puncţiei
- Puncţia se execută de către medic cu ajutorul asistentului medical;
- Se spală şi se dezinfectează mâinile;
- Se îmbracă mănuşi de protecţie sterile.
- Medicul execută anestezia locală şi puncţia pătrunzând cu acul cu mandren perpendicular pe linia mediană, în mijlocul spaţiului interspinos;
- La scoaterea mandrenului se observă scurgerea picăturilor de LCR pe ac;
- Se recoltează LCR în eprubete sterile pentru analiză/ se introduce medicația (după caz);
- Se retrage acul și se aplică un pansament steril la locul puncției.
Rolul asistentului medical în efectuarea puncţiei:
-
- Asigură poziţia bolnavului. Dezinfectează locul puncţiei;
- Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul funcţie de scopul urmărit;
- Supraveghează pacientul în timpul tehnicii;
- Serveşte manometrul Claude;
- Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate;
- Aplică un pansament la locul puncţiei;
- Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.
Îngrijiri după tehnică
- Se asigură repaus la pat 24 ore în poziţie decubit dorsal fără pernă 6 ore;
- După 6 ore pacientul se poate alimenta şi hidrata la pat.
- Se supraveghează funcţiile vitale;
- Se evaluează capacitatea de micţiune a pacientului;
- Se informează medicul în cazul apariţiei de vărsături, greţuri, cefalee;
Incidente şi accidente
- Sindrom postpuncţional – ameţeli, cefalee, vărsături, rahialgii – datorat scăderii presiunii LCR
- Lipotimie mai ales la pacienţi care nu au fost sedaţi anterior şi la care puncţia se realizează în şezând
- Lichid sanguinolent pe ac – prin lezarea unui vas din plexul peridural;
- Durere violentă în membrele inferioare, determinată de atingerea unei rădăcini nervoase cu vârful acului.
- Contractura feţei, gâtului sau a unui membru prin atingerea măduvei cervicale când s-a executat puncţia sub occipital.
- Şoc reflex – poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar.
- Scurgere foarte lentă a LCR prin pătrunderea insuficientă a acului în spaţiul subarahnoidian – impune împingerea uşoară a acului.
- Puncţia “albă” (nu apare LCR): cauzele pot fi poziţia necorespunzătoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular, obstacol osos, lungimea insuficientă a acului, direcţia lateral a acestuia, hipotensiunea marcată a LCR;
Observaţii
- Materialele se aleg în funcţie de scopul puncţiei.
- Asistenta menţine pacientul în poziţie în timpul puncţiei.
- Examinarea macroscopică se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea lichidului – normal lichidul este limpede, clar ca apa de stâncă, se scurge picătură cu picătură. În stări patologice, lichidul cefalorahidian poate fi hemoragic, purulent, iar viteza sa de scurgere poate creşte.
- După câteva picături de sânge apare lichid clar – se recoltează lichid limpide pentru examene citologice, biochimice, bacteriologice fără a-l suprainfecta.
- Nu se evacuează cantităţi mari de lichid.
- Mandrenul acului trebuie menţinut steril până la terminarea tehnicii.
- În cazul evacuărilor mari de lichid – se aşează în poziţie Trendelenburg.
- Nu se modifică poziţia bolnavului în timpul tehnicii → pericol de rupere a acului sau traumatizare a substanţei nervoasă.
Vezi și
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.
