CHEAG

Cheag

Un cheag de sânge este un blocaj format din celule sanguine coagulate. Cheagurile de sânge pot apărea în orice venă sau arteră din corp.

Cauzele cheagurilor de sânge

Există multe cauze ale cheagurilor de sânge. Unele dintre cele mai frecvente includ:

  • Leziuni: O leziune, cum ar fi o tăietură sau o fractură, poate provoca sângerare care poate duce la coagulare.
  • Imobilizare prelungită: Dacă sunteți imobilizat pentru o perioadă lungă de timp, cum ar fi după o operație sau o accidentare, riscul de a dezvolta un cheag de sânge crește.
  • Utilizarea anumitor medicamente: Unele medicamente, cum ar fi estrogenul, pot crește riscul de cheaguri de sânge.
  • Anumite afecțiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și trombofilia, pot crește riscul de cheaguri de sânge.
  • Factori genetici: Unii oameni au un risc mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge din cauza factorilor genetici.

Simptomele cheagurilor de sânge

Simptomele unui cheag de sânge pot varia în funcție de locația acestuia. Unele dintre cele mai frecvente simptome includ:

  • Durere: Durerea este un simptom comun al cheagurilor de sânge. Durerea poate fi acută sau surdă și poate fi însoțită de umflare, roșeață sau căldură.
  • Umflare: Umflarea este un alt simptom comun al cheagurilor de sânge. Umflarea poate apărea în zona afectată și poate fi însoțită de durere.
  • Scăderea fluxului sanguin: Un cheag de sânge poate bloca fluxul sanguin către o parte a corpului. Acest lucru poate duce la paloare, amorțeală sau furnicături în zona afectată.
  • Sângerare: Un cheag de sânge poate provoca sângerare, cum ar fi sângerări nazale sau sângerări din gingii.

Diagnosticul cheagurilor de sânge

Un cheag de sânge poate fi diagnosticat prin mai multe teste, inclusiv:

  • Examen fizic: Medicul dumneavoastră vă va examina zona afectată pentru a căuta semne de inflamație, umflare sau durere.
  • Teste imagistice: Testele imagistice, cum ar fi o ultrasunete, o tomografie computerizată (CT) sau o imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), pot fi utilizate pentru a vizualiza cheagul de sânge.
  • Teste de laborator: Testele de laborator, cum ar fi un test de coagulare, pot fi utilizate pentru a măsura nivelurile de proteine ​​care sunt implicate în coagularea sângelui.

Tratamentul cheagurilor de sânge

Tratamentul unui cheag de sânge depinde de locația și severitatea acestuia. Unele dintre cele mai frecvente tratamente includ:

  • Anticoagulante: Anticoagulantele sunt medicamente care ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.
  • Trombolitice: Tromboliza este un tratament care utilizează medicamente pentru a dizolva un cheag de sânge existent.
  • Intervenție chirurgicală: Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a îndepărta un cheag de sânge mare sau care pune viața în pericol.

Complicațiile cheagurilor de sânge

Cheagurile de sânge pot duce la o serie de complicații, inclusiv:

  • Embolie pulmonară: O embolie pulmonară este o afecțiune în care un cheag de sânge se desprinde dintr-o venă și se blochează într-o arteră pulmonară.
  • Tromboza venoasă profundă (TEV): Tromboza venoasă profundă este o afecțiune în care se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei în picior.
  • Gangrena: Gangrena este o afecțiune în care moartea țesuturilor este cauzată de o lipsă de flux sanguin