Spălătura vaginală
Spălătura vaginală presupune introducerea în vagin a unui curent de lichid – apă sau soluţie medicamentoasă – care, după ce spală pereţii vaginali, se evacuează pe lângă canulă. Lichidul obținut din spălătura vaginală poate fi trimis la laborator pentru analiză.
Scopul spălăturii vaginale
Scop terapeutic:
- Îndepărtarea conţinutului vaginal (conținut normal-fizioloic sau conținut patologic).
- Dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasă.
- Dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale, ginecologice şi obstetricale.
- Reducerea proceselor inflamatorii.
- Calmarea durerilor.
Contraindicațiile pentru spălătura vaginală
- spălătura vaginala e contraindicată post-partum
- col uterin deschis sau patologie a colului uterin
Materiale necesare pentru spălătura vaginală
- Canula sterilă vaginală (15-20cm) curbată cu vârf cu orificii si irigator steril cu stativ
- Prosop, aleză, paravan pentru asigurarea intimității
- Săpun și apă pentru toaleta genitală
- Vată
- Tavița renală
- Bazinet (ploscă)
- 2 l soluţie medicamentoasă (apă oxigenată, soluţie cloramină 1%, permanganat de potasiu 1/20.000, oxicianură de Hg 1/4.000, sublimat 1%).
- Lubrifiant
Pregatirea pacientei pentru spălătura vaginală
- Se pregăteşte pacienta psihic, se anunţă şi se explică tehnica și necesitatea efectuării spălăturii vaginale;
- Se cere consimțământul pentru efectuarea tehnicii;
- Se încurajează pacienta pentru a se dimina starea de teamă, dacă există.
- Se izolează patul cu paravan şi se protejează cu muşama şi aleză pentru a se asigura intimitatea.
Tehnica spălăturii vaginale
- Asistenta medicală se spală şi se dezinfectează pe mâini.
- Asistenta medicală îmbracă manușile de cauciuc.
- Bolnava este aşezată în poziţie ginecologică (coapsele în a și i se introduce bazinetul sub bazin, se spală organele genitale cu apă şi săpun.
- Se aşază irigatorul la 50-75 cm înălţime faţă de simfiza pubiană.
- Se verifică temperatura soluţiei.
- Se reperează orificiul de intrare în vagin şi se deschide robinetul;
- Se introduce canula odată cu curentul de lichid până în fundul de sac posterior al vaginului.
- Se spală bine cu jet cu presiune mică, fundul de sac posterior şi apoi se plimbă canula pe toată suprafaţa vaginului pentru o curățare a mucoasei vaginale și a colului uterin.
- Se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească, se pensează tubul şi se depune în tăviţa renală.
- La finalul spălăturii vaginale se face toaleta regiunii vulvare și apoi se usuca zona genitală cu vată și prosop.
- Se ajută pacienta să se îmbrace și sa aibă o poziție comodă în pat.
- Se examinează lichidul de spălătură, care poate conţine: flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sânge.
- Se pregătește lichidul de spălătura pentru laborator: se colectează lichidul în eprubete, se etichetează corespunzător și se trimite la laborator pentru analiza.
Notarea tehnicii și reorganizarea locului
- Se îndepărtează materialele folosite și se colectează în recipiente speciale conform P.U. (precauțiilor universale)
- Se notează tehnica în F.O și se menționează data și numele persoanei care a efectuat tehnica.
Accidente/ Incidente
- Spălăturile vaginale dese dereglează microflora vaginală și se poate produce candidoză sau vaginită. Prin spălăturile vaginale dese se poate produce un dezechilibru al florei vaginale benefice.
- Risc pentru endometrite (inflamația mucoasei uterului), anexite (inflamația organelor genitale interne), endometrioza (afecțiune în care endometrul e localizat în afara uterului).
Vezi și:
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.