Spirometria – Rolul asistentului medical

Ce este spirometria?

Spirometria reprezintă o investigaţie paraclinică neinvazivă ce măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Mai exact, spirometria măsoară cât aer intră și cât iese din plămâni.

În timpul testului de spirometrie, pacientul va expira aer la capacitatea sa maximă într-un dispozitiv numit spirometru. Spirometria un test de efort, dar nu este dureros sau invaziv.

Spirometria durează aproximativ 10-15 minute.

spirometria paginadenursing

Scopul spirometriei

Diagnosticarea, clasificarea și monitorizarea afecţiunilor care produc alterarea funcției respiratorii.

Spirometria este o investigație paraclinică neinvazivă care evaluează funcția ventilatorie pulmonară, măsurând volumele și debitele de aer mobilizate în timpul respirației.

Este principala metodă de diagnostic și monitorizare în:

  • astm bronșic;
  • BPOC;
  • boli pulmonare restrictive;
  • evaluare preoperatorie;
  • medicina muncii.

Principiul spirometriei 

Pacientul inspiră profund și apoi expiră forțat într-un dispozitiv numit spirometru, care înregistrează:

  • volumul de aer;
  • viteza de eliminare a aerului;
  • raportul dintre anumite volume respiratorii.

Rezultatele sunt afișate sub formă de:

  • valori numerice;
  • curbe flux-volum;
  • curbe volum-timp.

Indicațiile spirometriei 

  • Determinarea prezentei sau absenţei disfuncției respiratorii
  • Evaluarea unei boli pulmonare cunoscute (BPOC, astm bronșic, pneumopatii)
  • Evaluarea în timp a funcției pulmonare
  • Evaluarea tratamentului administrat
  • Evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu
  • Evaluarea stării sănătăţii generale, înaintea începerii programelor ce implică activitate fizică intensă sau evaluarea pacientului înainte de o intervenție chirurgicală.

Contraindicații

Absolute:

  • infarct miocardic recent;
  • pneumotorax;
  • hemoptizie activă;
  • anevrism aortic instabil.

Relative:

  • infecții respiratorii acute;
  • intervenții chirurgicale recente toracice sau abdominale

Materiale necesare 

  • Materiale sterile: cutie metalică cu piese bucale sterile sau piese bucale de unică folosință, mănuşi sterile
  • Pensă pentru pensat nasul
  • Pensă de serviciu
  • Spirometrul portabil calibrat prin sistem electronic
  • Calculator pentru introducerea datelor pacientului și efectuarea graficelor
  • Mască de tifon
  • Tăviţa renală
  • Scaun
  • Materiale pentru spălarea mâinilor
  • Recipient cu soluție dezinfectantă pentru piesele bucale folosite
  • Recipienți pentru colectarea deșeurilor

Pregătirea mediului

Pregătirea pacientului 

Pregătirea psihică

  • Se informează pacientul cu privire la efectuarea procedurii: necesitate, importanță, durată.
  • Uneori, poate fi utilă mimarea procedurii sau insistarea asupra importanței inspirului amplu şi a expirului
  • Se obține consimțământul informat al pacientului
  • Se crează pacientului un climat de siguranță, pentru a asigura cooperarea la examinare şi a diminua anxietatea

Pregătirea fizică

Cum te pregătești pentru spirometrie?

  • Înaintea efectuării testului trebuie evitate: consumul de alcool, cu 4 ore înainte; mesele grele cu 2 ore înainte; fumatul cu o oră înainte;exercițiile fizice intense, cu 30 minute înainte.
  • Pacientul îşi va goli vezica urinară înainte de test
  • Va purta îmbrăcăminte lejeră, va desface cureaua de la pantaloni şi va îndepărta orice obiect ce poate limita mișcările cutiei toracice
  • Pacientului i se va măsura înălțimea în poziție ortostatică
  • Se înlătură proteza dentară, dacă există
  • Pacientul poate fi aşezat în poziție șezândă pe un scaun, cu spatele drept și cu capul în extensie.
  • Se introduc datele pacientului în calculator, apoi se va efectua procedura

Pregătirea asistentului medical 

Spirometria – Tehnica

  • Pacientul inspiră profund.
  • Aplică buzele etanș pe piesa bucală.
  • Expiră forțat, rapid și complet.
  • Se repetă manevra de minimum 3 ori pentru validare.
  • Expirația trebuie să dureze minimum 6 secunde la adult.

Tehnica măsurării VEMS (Volumul expirator maxim pe secundă):

  • Se conectează aparatul la calculator
  • Pacientul va fi așezat pe scaun, cu spatele drept şi capul în extensie
  • Se adaptează piesa bucală și i se va da pacientului tubul aparatului în mână
  • Pacientului i se va pensa nasul și la comanda asistentei va inspiră adânc, va introduce piesa bucală în cavitatea bucală i va expira maxim și rapid.
  • Se scoate piesa din cavitatea bucală a pacientului și este rugat să respire din nou relaxat.
  • Calculatorul va înregistra expirograma
  • Se va calcula cantitatea de aer expirat în prima secundă, aceasta reprezintă VEMS-ul.
  • Proba se repetă de 2-3 ori până se obțin curbe aproximativ egale.
  • Se poate calcula și Indicele Tiffeneau care este un indice de permeabilitate bronșică și se află prin raportul dintre VEMS și C.V. x 100

Testul bronhodilatator

Se efectuează prin:

  • spirometrie inițială;
  • administrarea unui bronhodilatator;
  • repetarea spirometriei după 15–20 minute.

Creșterea FEV1 cu ≥12% și ≥200 mL sugerează reversibilitate (caracteristică astmului).

Reacții adverse posibile

De aceea, pacientul trebuie supravegheat permanent.

Parametri principali măsurați

🔹 CV (capacitate vitală)

Volumul maxim de aer expirat după o inspirație maximă.

🔹 FVC (capacitate vitală forțată)

Volumul total expirat forțat după inspirație maximă.

🔹 VEMS / FEV1

Volumul expirat în prima secundă a expirului forțat.

🔹 Raport FEV1/FVC

Indicator esențial pentru diferențierea:

  • sindromului obstructiv;
  • sindromului restrictiv.

Tipuri de tulburări ventilatorii

Sindrom obstructiv

  • FEV1 scăzut;
  • raport FEV1/FVC scăzut (<70%);
  • caracteristic: astm, BPOC.

Sindrom restrictiv

  • FVC scăzut;
  • raport FEV1/FVC normal sau crescut;
  • caracteristic: fibroză pulmonară, deformări toracice.

Valori spirometrie

Valorile normale ale acestor probe funcționale ventilatorii se apreciază în raport cu valorile unor tabele internaționale și se înscriu între 75-80% din valorile ideale.

Valorile normale ale spirometriei variază în funcție de vârstă, sex, înălțime. Rezultatele pot fi influențate de prezența patologiilor pulmonare. Valoarea normală VEMS este între 75-80%.

Îngrijirea pacientului după tehnică

Notarea şi interpretarea tehnicii în foaia de observaţie

Se notează în foaia de observație sau dosarul de îngrijire al pacientului data, numele persoanei care a efectuat tehnică și rezultatele obținute.

Interpretarea rezultatelor

Spirometria va fi interpretată de către medic.

Se vor analiza:

  • CVF (capacitatea vitală forțată)
  • VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă).

Dacă valorile sunt scăzute, este posibil ca pacientul să prezinte o îngustare (obstrucție) a căilor aeriene datorată unui astm bronșic, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), sau alte afecțiuni pulmonare.

Importanța clinică

Spirometria:

  • confirmă diagnosticul de boală obstructivă;
  • cuantifică severitatea;
  • monitorizează evoluția;
  • evaluează răspunsul la tratament.

Este o investigație fundamentală în pneumologie.

Rolul asistentului medical în spirometrie

1) Înainte de test

  • Verifică indicația și contraindicațiile (ex. IM/AVC recent, pneumotorax, hemoptizie activă, chirurgie recentă, infecție respiratorie acută).
  • Colectează datele necesare pentru valori predictive: vârstă, sex, înălțime, greutate, status de fumător, diagnostic suspectat.
  • Confirmă pauza bronhodilatatoarelor conform indicației (și notează ce a fost luat și când).
  • Explică procedura pe înțelesul pacientului și obține cooperarea: „inspirație maximă, expir forțat rapid și complet”.
  • Pregătește echipamentul: calibrare/auto-check, setarea piesei bucale + filtru, clips nazal, materiale de unică folosință.

2) În timpul testului

  • Poziționează corect pacientul (șezând, spate drept, picioare pe sol) și aplică clipsul nazal.
  • Instruiește și demonstrează manevra; urmărește etanșeitatea buzelor pe piesa bucală.
  • „Coaching” activ pentru efort maximal: start exploziv, expir complet (≥6 sec la adult) + inspir rapid pentru curba flux-volum.
  • Identifică și corectează erori frecvente:
    • început lent al expirului, oprire precoce;
    • tuse în prima secundă;
    • scăpări pe lângă piesa bucală;
    • inspir în timpul expirului, glotă închisă.
  • Asigură repetabilitatea: minim 3 manevre acceptabile; oprește dacă apare lipotimie, dispnee severă, durere toracică.
  • Supraveghează pacientul pentru reacții: amețeală, tuse, bronhospasm, anxietate.

3) Test bronhodilatator (dacă e indicat)

  • Administrează bronhodilatatorul conform protocolului (tip/dispozitiv/doză), verifică tehnica inhalatorie.
  • Cronometrează intervalul (de regulă 10–20 min, după protocol) și repetă spirometria în aceleași condiții.
  • Notează exact medicamentul, doza, ora administrării.

4) După test

  • Evaluează rapid rezultatul „tehnic”: manevre acceptabile, curbe fără artefacte, criterii de repetabilitate.
  • Îngrijește pacientul: hidratare, repaus scurt dacă a amețit, recomandări post-test.
  • Igienizează/dezinfectează corect spirometrul și accesoriile conform procedurilor; elimină consumabilele.
  • Documentează: simptome, cooperare, tratamente recente, valori obținute, incidente, condiții speciale (tuse, durere, oboseală).

5) Educația pacientului

  • Explică pe scurt ce a evaluat testul și de ce contează (monitorizarea astm/BPOC, răspuns la tratament).
  • Reamintește importanța stop fumat, aderența la tratament inhalator, prezentarea la control cu rezultatele.

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 12.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG 

SPIROMETRIA
banner analize
Pagina de Nursing Plus

Transformă telefonul tău într-un instrument real de învățare. Instalează aplicația 𝐏𝐚𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐍𝐮𝐫𝐬𝐢𝐧𝐠 𝐏𝐥𝐮𝐬! Tot ce iubești la Pagina de Nursing este acum într-o singură aplicație, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐥𝐞𝐟𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐭ă𝐮, mai rapid, mai simplu și fără reclame.