Scopul aplicării precauţiilor universale este prevenirea transmiterii infecţiilor pe cale sanguină la locul de muncă al personalului.
Reguli de bază în aplicarea precauţiilor universale
- Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
- Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV, HCV.
- Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare;
- Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerate la risc: sânge; lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalorahidian; sperma, secreţii vaginale; orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.
Implementarea precauţiilor universale
Se referă la:
- Utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet, corect;
- Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor;
- Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională;
- Evaluarea riscului pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate de personalul medico-sanitar în funcţie de contactul cu sânge şi alte lichide biologice.
Recomandări privind utilizarea echipamentelor de protecţie
CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauţiilor universale:
MĂNUŞI
Mănuşile nu sunt un substitut pentru spălarea mâinilor, prin urmare mâinile trebuie spălate înainte și după îndepărtarea acestora. Vezi aici -> Tehnica de spălare a mâinilor.
CÂND TREBUIE UTILIZATE?
– anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
– abord venos sau arterial;
– recoltare de LCR;
– contact cu pacienţi care sângerează, au plăgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
– manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curăţirii, decontaminării.
FELUL MĂNUŞILOR
– de uz unic sterile:
▪ chirurgie
▪ examinare internă
▪ intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
▪ abord vascular prin puncţie;
▪ tegument pacient cu soluţii de continuitate (plăgi);
▪ manipularea unor materiale potenţial contaminate;
– nesterile curate:
▪ examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară;
▪ manipularea de materiale contaminate;
▪ curăţenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;
– de uz general, menaj, de cauciuc:
▪ activităţi de întreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte produse biologice considerate a fi contaminate;
▪ colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare instrumentar, material moale, suprafeţe contaminate.
▪ manipularea de materiale contaminate;
▪ curăţenie, îndepărtare de produse biologice.
MOD DE FOLOSIRE
– schimbare după fiecare pacient;
– după folosire acestea se îndepărtează, prinzând marginea primei prin exterior aruncând-o în containerul pentru colectare şi apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă şi aruncând-o în acelaşi container aflat Ia îndemână;
– după îndepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activităţii încheiate; mănuşile de unică utilizare nu se reutilizează, deci nu se curăţă, dezinfectează;
– mănuşile de uz general se pot decontamina şi reutiliza, dacă nu prezintă semne de deteriorare (perforare, îmbătrânire cauciuc, etc.)
HALATE OBIŞNUITE
– în timpul tuturor activităţilor din unităţile medicale.
ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE
– completează portul halatelor atunci când se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potenţial contaminate, protejând tegumentele personalului medical din:
– secţii cu profil chirurgical;
– laboratoare;
– servicii de anatomie patologică, medicină legală;
– unele activităţi administrative;
– servicii de urgenţă.
MASCA facială
Protejează:
– tegumentele;
– mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.
PROTECTOARE FACIALE (ochelari, ecran protector)
Protejează:
– tegumentele;
– mucoasele bucală, nazală, oculară.
SPĂLAREA MÂINILOR
– spălarea mâinilor este cel mai important şi uneori singurul mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.
Când e necesar să se efectueze spălarea mâinilor:
– la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
– la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
– înainte şi după examinarea fiecărui bolnav;
– înainte şi după aplicarea unui tratament;
– înainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
– după scoaterea mănuşilor de protecţie;
– după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
– înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;
– după folosirea batistei;
– după folosirea toaletei;
– după trecerea mâinii prin păr;
– după activităţi administrative.
Cum se efectuează spălarea?
– îndepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări), ceasurilor;
– unghii îngrijite, tăiate scurt;
– utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obişnuită;
– două săpuniri consecutive;
– în cazuri de urgenţă este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;
În unele situaţii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:
– după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunodepresie severă;
– înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare şi efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea pansamentelor (atenţie mănuşi), termometrizare intrarectală, clisme, toaleta lehuzei (atenţie – mănuşi);
– după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
– după manipularea şi transportul cadavrelor;
– înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice şi în general înainte şi după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi).
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste grilă.
Sursă foto: Pixabay
