Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei, 26 martie

ziua mondiala a epilepsiei paginadenursing amg

Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei este marcată în 26 martie și reprezintă un efort internațional important dedicat creşterii gradului de conştientizare a epilepsiei la nivel mondial.

Epilepsia este o boala neurologică, în care grupuri de celule nervoase, sau neuroni, transmit semnale anormale. În epilepsie, activitatea neuronală normală este perturbată, cauzând senzații, emoții sau comportamente ciudate și uneori convulsii, spasme musculare și pierderea conștienței.

Epilepsia este o afecțiune neurologică caracterizată prin predispoziția persistentă de a genera convulsii, ceea ce se reflectă într-o varietate de simptome sau semne fizice în timpul unui episod. O convulsie apare atunci când există o activitate electrică anormală excesivă în creier, ceea ce poate duce la o gamă largă de efecte, inclusiv pierderea conștienței, mișcări necontrolate ale corpului, modificări ale percepției, comportamentului sau senzațiilor și alte simptome.

Etiologie

Epilepsia poate avea diverse cauze, incluzând leziuni cerebrale, infecții, boli genetice, tumori cerebrale, și accidente vasculare cerebrale, deși pentru multe cazuri, cauza rămâne necunoscută.

Semne și simptome

Semnele și simptomele epilepsiei pot varia considerabil, deoarece acestea depind de tipul de convulsie și de zona creierului afectată. Convulsiile sunt clasificate în două categorii principale: convulsii focale (sau parțiale) și convulsii generalizate, fiecare cu manifestări specifice. Iată câteva dintre cele mai comune semne și simptome asociate cu fiecare tip:

Convulsii focale (Parțiale)

Convulsiile focale încep într-o parte a creierului și pot fi de două tipuri: cu sau fără pierdere a conștienței.

  • Focale cu conștiență păstrată:
    • Schimbări subtile în simțuri, cum ar fi gust, miros, vedere sau auz.
    • Senzații neobișnuite, precum o senzație de „deja vu” sau „jamais vu”.
    • Contracții musculare necontrolate într-o parte a corpului (de exemplu, o mână sau o parte a feței).
    • Senzații abdominale neobișnuite sau neliniște.
  • Focale cu pierdere a conștienței (anterior cunoscute sub numele de convulsii parțiale complexe):
    • Stare de confuzie sau deconectare de mediu.
    • Repetarea unor gesturi fără scop, cum ar fi mângâierea hainelor sau mișcări de mestecat.
    • Nu își amintesc evenimentul după ce se termină.

Convulsii generalizate

Convulsiile generalizate implică întregul creier. Există mai multe tipuri, inclusiv:

  • Absente (anterior cunoscute sub numele de „petit mal”):
    • Pierderea bruscă a conștienței sau a atenției, care poate părea ca și cum persoana „visează cu ochii deschiși”.
    • Clipirea rapidă sau mișcări mici ale buzelor.
  • Tonico-clonice (anterior cunoscute sub numele de „grand mal”):
    • Pierderea conștienței și căderea.
    • Contracții musculare rigide (faza tonică), urmate de convulsii și tremurături necontrolate (faza clonică).
    • Respirație dificilă sau oprire temporară a respirației.
    • Mușcarea limbii sau incontinența urinară.
  • Clonice:
    • Episoade de mișcări repetitive și ritmice, care afectează în special gâtul, brațele și picioarele.
  • Tonice:
    • Rigiditate musculară în toate sau unele părți ale corpului.
  • Atonice (cunoscute și sub numele de „convulsii de cădere”):
    • Pierderea bruscă a tonusului muscular, ceea ce duce la prăbușirea persoanei.
  • Mioclonice:
    • Spasme ale mușchilor.

Alte semne și simptome

  • Stare post-convulsivă: după o convulsie, persoana poate fi confuză, obosită, sau poate avea dificultăți de vorbire.
  • Sialoree sau producție excesivă de salivă.
  • Modificări emoționale sau de comportament neobișnuite înainte de o convulsie (cunoscute sub numele de „aura”)l.

Diagnostic

Diagnosticul se bazează în mare parte pe istoricul medical și pe descrierea convulsiilor, și este adesea confirmat prin teste de imagistică cerebrală, cum ar fi RMN-ul, și prin electroencefalogramă (EEG), care măsoară activitatea electrică a creierului.

Tratament

Tratamentul epilepsiei variază în funcție de tipul și cauza convulsiilor și include medicamente antiepileptice pentru a controla convulsiile, schimbări ale stilului de viață și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. Deși epilepsia nu poate fi vindecată în toate cazurile, majoritatea persoanelor pot gestiona convulsiile cu un tratament adecvat și pot duce o viață relativ normală.

Este important pentru persoanele cu epilepsie să fie sub îngrijire medicală continuă, deoarece tratamentul poate necesita ajustări pe parcurs, și pentru a aborda orice complicații sau noi provocări care pot apărea. Educația și suportul pentru persoanele cu epilepsie și familiile lor sunt, de asemenea, esențiale pentru a ajuta la gestionarea acestei condiții.

Vezi și Epilepsia

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro