AGENEZIE

Definiție: Agenezia (din limba greacă „a” – lipsă; „genesis” – generare) reprezintă absența totală a unui organ sau țesut, din cauza unui defect de dezvoltare apărut în perioada embrionară.

Agenezia se poate referi la:

  • Organe întregi:
    • Agenezia renală: Lipsa unuia (unilaterală) sau a ambilor rinichi (bilaterală).
    • Agenezia pulmonară: Lipsa unuia sau a ambilor plămâni.
    • Agenezia corpului calos: Lipsa corpului calos, structură cerebrală importantă ce leagă cele două emisfere.
  • Porțiuni din organe:
    • Agenezie gonadală: Lipsa gonadelor (testicule/ovare)
    • Agenezie de lob pulmonar
  • Structuri anatomice mai mici:
    • Agenezie dentară: Lipsa congenitală a unuia sau mai multor dinți.
    • Agenezie de sacru: Lipsa osului sacru.

Consecințe

  • Depind strict de organul sau structura absentă și pot varia de la malformații incompatibile cu viața (agenezia renală bilaterală) până la forme ușoare sau asimptomatice (agenezia dentară).
  • Incapacitatea de a procrea poate fi o consecință a ageneziei gonadale sau a malformațiilor uterine.

Rolul asistentului medical

  • Să cunoască termenul și să înțeleagă că poate reprezenta o explicație pentru diverse simptome sau malformații.
  • Participarea la îngrijirea pacienților cu malformații congenitale asociate cu agenezie de diverse organe.
  • Educarea familiilor cu privire la modul de îngrijire al copiilor cu malformații și sprijin emoțional.

Diagnostic

  • Examen clinic
  • Ecografii (prenatal sau pentru evaluarea organelor interne)
  • Radiografii, RMN-uri, în funcție de organul afectat
  • Teste genetice (dacă se suspectează o cauză genetică)

Tratament

  • Este simptomatic și suportiv.
  • În anumite cazuri este posibil tratamentul chirurgical (reconstructiv sau de protezare).

Notă: Agenezia nu trebuie confundată cu hipoplazia – dezvoltarea insuficientă, incompletă a unui organ.